The Salt Street Journal nr. 13 (11 iulie 1999)



nr. 13 - 11 iulie 1999

Revista saptamanala ce se adreseaza celor care, intr-o lume dura si urata, iubesc sensibilitatea si frumosul. Pentru ca despre duritate si urat, sensibilitate si frumos se poate discuta, revista este deschisa opiniilor si dezbaterilor. Noi scriem cu bucurie si entuziasm sufletelor ce nu au vestejit si mintilor ce inca sclipesc.

Sumar: editorial, lectia despre Fat-Frumos, prima stire, cugetari privind Evanghelia dupa Matei, raftul de carti, mcc, miezonoptica, reflectii culturale, un bob de sare, un alt bob de sare, sunt tanar, jocul de-a vacanta, actualitatea, posta redactiei, informatii subscribe/unsubscribe

Eduard Orasanu



Editorial

Internetul este o uriasa si inepuizabila sursa de informatie, un rezervor incontrolabil si mereu umplut la care se acceseaza noi abonati. Provocarea ce vine dinspre acesta se afla in zona incontrolabilitatii si a inepuizabilului. Impactul imaginii este mult mai puternic decat cel al televiziunii pentru ca alegi singur ce vrei sa vezi, iar oferta e extrem de diversa. Asadar lupta se duce pe taramul discernamantului. In profunzime aceasta inseamna a avea un sistem limpede de valori, practicabil cu efort si daruire. Clonarea este o ofensa adusa unicitatii individului, dar si o ofensa adusa Creatorului. Sa faci un individ identic cu el insusi iata o provocare ce altereaza crezul despre mantuirea personala. Dintr-un eu multiplicat care suflet se mantuieste? Si daca internetul se preseaza asupra mintii, a mentalitatilor, clonarea se preocupa de constitutia noastra fizica. NATO este o forta fara adversar care si-a inlocuit doctrina defensiva cu una ofensiva. Aceasta forta poate lovi oriunde si oricand dupa criterii discutabile. Am pornit de la saracie si am ajuns la o organizatie ce a cheltuit enorm pentru a distruge, cat va cheltui pentru a construi? Daca problemele aratate sunt reale sa le abordam si sa evitam tactica ineficienta a strutului.


( Iasi - Teatru National "Vasile Alexandri". Foto: Vasile Dorin)

Lectia despre Fat-Frumos

Fat-Frumos a imbatranit prigonit de Cosanzeana. Depasit de celular, accesat la internet, sufocat de PRO TV, doar glasul ei, suav, e acelasi: "Blegule, cand ai sa fii in rand cu lumea?" (Eduard Orasanu)

Prima stire

Saptamana aceasta a aparut numarul opt al revistei "Foaie pentru minte si suflet". Revista este editata in conditii grafice deosebite de catre Biserica "Strajerul" din Iasi. Din cuprinsul ei spicuim: interviu cu parintele Dimitriu Viorel, preot al Bisericii Ortodoxe Curelari din Iasi. Subiectul interviului il constituie o discutie despre autoritatea in lumea spirituala. Plaiul Foii - rubrica ce abordeaza o perspectiva asupra postului de radio "Micul Samaritean". Pentru inceput sunt puse doua elemente in discutie si anume diferenta dintre realitatea cutremuratoare (saracie) si limbajul radiofonic emis la superlativ (biruinta); al doielea element - lipsa emisiunilor in direct cu ascultatorii. Revista "Foaie" se distribuie gratuit si apare lunar.

Danut Jemna



Cugetari privind Evanghelia dupa Matei (VII)

Daca ne referim la vremea scrierii Evangheliei, ne plasam intr-un spatiu in care viata Bisericii, abia nascuta, este supusa prigoanei, incercarii. Persoana lui Christos era contestata si controversata. Functia Bisericii era ca, impreuna cu Duhul Sfant, sa marturiseasca pe Christos, sa marturiseasca despre viata, lucrarea si persoana Sa. Acest lucru presupune apelul la V. T. , la viata poporului evreu. Evanghelia Il identifica pe Christos cu fiul lui Avraam, cu fiul lui David. El este cel promis de Dumnezeu, numai ca lumea nu L-a cunoscut, evreii nu L-au cunoscut si nici nu L-au primit. Taina lui Christos este descoperita celor ce au credinta. Desi evreii au avut profetiile, ei nu L-au cunoscut pe Mesia care a venit. El se naste intr-un chip uimitor din fecioara Maria, dupa cum a zis proorocul din vechime. Aceasta nastere are o semnificatie deosebita pentru crestini. Fiul lui Dumnezeu se naste de la Duhul Sfant si din Maria fecioara, fara o conceptie umana si ca atare, fara de pacat. Este o nastere cu voia lui Christos Insusi, nefiind una realizata fara de voia celui ce se naste, nefiind o nastere supusa pacatului. Christos isi ia umanitatea din fecioara Maria, umanitatea cea comuna, cazuta, existenta in fiecare om. Insa, nefiind o nastere dintr-o legatura a pacatului, dintre fiinte umane cazute, omul Isus Christos este fara de pacat, nu mosteneste pacatul primilor parinti (Adam si Eva). Modalitatea conceptiei asigura iesirea de sub pacatul originar, asa ca Isus este primul om, dupa Adam, care se naste pe Pamant fara pacat.


(textul acesta se poate citi integral in "Danut Jemna" - Cugetari privind Evanghelia dupa Matei)

Eduard Orasanu



Raftul de carti

SALOM ALEHEM - TEVI LAPTARUL

Un scriitor evreu, vorbitor de idis, dialect ce abia se mai cunoaste si rosteste in Europa, celebru pentru umorul si sensibilitatea sa. Nascut in Voronka, targusor ucrainian situat in Estul Europei, unde la inceputul veacului traia o mare comunitate de evrei aschenazi. Despre farmecul si necazurile acestei comunitati scrie Alehem, iar in paginile sale descopera cat de adanc si complicat este suletul unui evreu. Tevi laptarul este tata a sapte copii, fete. Este doldora de cuvinte si citate din cartile sfinte, le foloseste in orice imprejurare facand haz de necaz. Tevi este ancorat in traditia evreiasca, dar si un dibaci serpuitor prin realitatile zilnice. Iubeste familia, caruta si padurea. Iubeste carul si calul sau. Este cunoscut de toti si pe cat de bogat este in cunostinte pe atat de bogat este in saracie. Dar necazurile apar cand fetele incep sa se marite si ca un facut peste voia si inima lui. Cum sa impace pripeala sentimentelor juvenile cu incertitudinea unui viitor ascuns?

Citat din carte: "Mereu ii vorbesc neveste-mi: "Golda, zic, pacatuiesti! In cartile noastre scrie ca..." "Ce-mi vii, zice ea, cu cartile tale, cand noi avem zice ea, o fata de maritat. Si dupa fata asta vin, nu le fie deochi, alte doua fete. Si dupa astea doua, sa fie sanatoase, inca trei." "Moft, zic, Golda! Invatatii nostri, zic, pana si de asta au avut grija. In cartile noastre sfinte scrie undeva ca ..." Dar ea nici sa auda: "Lasa! zice ea. Si fetele de maritat sunt si ele niste carti destul de sfinte!" Asa se intampla daca stai de vorba cu o femeie."

Eugen Eremia



Muzica Crestina Contemporana

Timp de doisprezece numere m-am straduit sa arat ca exista o muzica crestina contemporana. Sa arat pe cei care canta si pe cei carora li se adreseaza. Muzica crestina contemporana este o realitate, un fenomen ce contine si lucruri bune si lucruri rele. Atata timp cat exista acest fenomen si exista aceasta realitate nu foloseste nimanui sa o ignore. Este adevarat ca eu abordez acest fenomen cu toata deschiderea si cu toata bucuria. Ma bucur de muzica celor de la: Jars of Clay, Petra, DC Talk, Carman pentru ca imi completeaza si sustine o latura a fiintei mele. Daca as avea 40 de ani sau 50 de ani as vorbi cu aceasi deschidere si aceasi bucurie despre muzica crestina echivalenta acestei varste. Muzica nu trebuie dispretuita si nu are ceva diferit decat ritmul, mesajul, scopul etc. Recunosc ca aceste diferente sunt importante. Daca as avea varstele amintite mai sus nu as spune nu in a asculta si altceva nou ce tine de o alta generatie. Eu spun a asculta, nu a iubi, nu a face o pasiune. A ASCULTA!

Fiecare dintre noi asculta muzica, dar nu toti inchidem casetofonul celuilalt. Cei care apasa pe butonul "casetofonului" muzicii crestine contemporane (in sensul de a-l opri), din dorinta de a nu se compromite, se compromit prin violenta, neintelepciune si rautate, dar mai grav este ca nu pun ceva in loc. Ce inseamna a pune ceva in loc? Dar ce inseamna a dialoga? - Inseamna: numai eu am dreptate, tu asculta-ma! Si cu asta am incheiat discutia. NU! Acesta nu este un dialog, ci o forma dura de a interzice, fara minimul efort de a intelege. Nu poti refuza o revista, doar pentru ca un articol deranjeaza. Toate articolele deranjeaza. Mai deranjant este lipsa de curaj in a-ti asuma propriile convingeri. Daca ele sunt bune, spirituale, curate si crestine, de ce ma privati de ele, vreau sa le aflu! De ce sunteti egoisti. Sa va spun ca egoismul e un pacat. NU! Eu va spun despre muzica crestina contemporana.


(recomandam a se vedea "Eugen Eremia - Galeriile de muzica crestina contemporana")

Miezonoptica
"Fiecare are dreptul la banalitatile lui!"

Dar ce sa aleg? Linistea sau furtuna? Dar pot sa aleg? Desigur, nu e de dorit furtuna, pentru ca e o stare de criza, de orbecaiala, spaima. Pacea in furtuna e credinta! Desigur, nu e comod sa fii "orb", sa zici pace si sa nu fie pace. Pacea in credinta e furtuna! (Eduard Orasanu)

Dan Gheorghiu

Reflectii culturale

"Dar cine lucreaza dupa adevar, vine la lumina." (Ioan 3:21)

VII

Marele teolog al antichitatii moderne - Saul din Tarsul Ciliciei, prin increderea netulburata in aceasta Autoritate providentiala, avea acea abilitate proprie omului de arta de a intrezari in blocul inform de piatra al unei culturi in declin, intocmai ochiului agil al sculptorului experimentat, modul optim de revitalizare si relansare spirituala a acelei culturi. In timp ce in Grecia antica problema spirituala centrala ce se punea era “Aletheia” (Aletheia), adica “ideea de Adevar”, acest mare ziditor de suflet, ridicandu-se in celebrul lor Areopag si referindu-se abil la arta si literatura greaca, le-a vorbit atenienilor tocmai despre acest Adevar ravnit cu atata insetare, revelandu-L pe ansamblu in insasi originea Culturii lor (N. T. - Fapte 17:22 - 31). Acest principiu l-a propovaduit pretutindeni printr-un misionarism exemplar, strabatand neobosit marile cetati culturale ale Imperiului Roman, punand astfel bazele reale ale conceptului de CULTURA care consta in cunoasterea profunda si eliberatoare a Adevarului. Aceasta a dus mai tarziu implicit la revitalizarea si relansarea intregii culturi europene, supravietuitoare marilor dezastre ale istoriei batranului continent. Cultura noastra, desi cu trasaturi individuale specifice sufletului romanesc, isi are sorgintea in chiar aceasta Cultura relansata, a carei fiica este, pe fundalul solid al cunoasterii Adevarului.

Acest principiu arhaic, ce tine de restructurarea totala a gandirii, si-a dovedit pe deplin in istoria umanitatii forta de viata in care a fost inscrisa cu litere vesnice si fiinta Neamului nostru. “Cum s-ar putea explica forta si vitalitatea unei gandiri ce surprinde mereu, si pe neasteptate, tocmai atunci cand este, poate, mai putin cautata?”, se intreaba D-l. Corneliu Mircea in excelentul sau “Discurs Despre Fiinta” (Editura “Cartea Romaneasca”, 1987), si ceva mai departe continua: “Ea nu se multumeste cu nici o axioma initiala, simtind ca adevarul se ascunde dincolo de orice enunt dat - si acceptat ca atare de cunoasterea comuna -.”, (fiind vorba:) “nu de adevarul conventional si schematic al vreunui enunt explicativ, ci de adevarul profund al unei realitati izbavitoare care sa-mi renasca propria fiinta, o data cu fiinta lumii pe care o constat «inafara»”.

Odata redobandita aceasta cunoastere intima a Adevarului “dincolo de orice enunt dat” - afara doar de acela izvorat din Adevarul Insusi: “Eu sunt Calea, Adevarul si Viata” (Ioan 14:6) -, ea poate deveni o stralucita Evanghelie a realei Eliberari, mult ziditoare de lumina sufleteasca, si mantuitoare de Neam.

Sa-I acordam asadar intaietatea, cinstea si increderea cuvenita in cultura noastra acestui Reper, “care, invocat cum se cuvine, nu va intarzia sa functioneze”! (Andrei Plesu, op. cit.).

Iasi, 15 - 17 ianuarie 1990 (actualizari: mai 1995 si mai 1999)

(Subiect sustinut sub acelasi titlu la 6 mai 1995 in cadrul Sesiunii stiintifice jubiliare a cadrelor didactice, consacrate implinirii a cinci ani de la infiintarea Universitatii Ecologice “Dimitrie Cantemir” Iasi, si publicat in volumul de comunicari stiintifice al universitatii, Tomul V, 1995, p. 248.)

Alina Simon



Un bob de sare

Se spune ca a iubi o clipa tine de natura noastra cea mai decazuta, de asemenea se spune ca a iubi o zi este un pas inainte spre ceiace infrumuseteaza sufletul omului, dar a iubi o viata acelasi om este sublimul si absolutul daruit, obtinut si visat. Ce poate insemna a iubi o vesnicie?

Sabina Dodan



Un alt bob de sare

E o liniste pe care nu pot sa o inteleg
In schimb inteleg zbuciumul din suflet
Si ma doare cand privesc inautru...
E intuneric, toti asteapta parca miracolul,
E lumina de la care astept salvarea mea,
Sa purifice si sa alunge frica.
Dar am iesit la fel de trista -
Caci fara Dumnezeu nu am nimic!

Ionut Apostu



Sunt tanar

V-ati gandit vreodata ce dificil este sa fii tanar?

Educatia sexuala crestina arata ce are de spus Biblia cu privire la sexualitate, dar nu-si pierde timpul pedaland pe idea: "Nu ai voie sa faci aceasta... si aceasta..." Sunt subiecte pe care Biblia nu le trateaza direct si tocmai de aceea este foarte important sa se discute despre ele.

Intr-o lume in care marea parte a invataturilor primite sunt neutre din punct de vedere moral, biserica ar putea sublinia deosebita valoare morala a educatiei sexuale. Este important sa li se faca cunoscut tinerilor ca nu toata lumea "o face" si ca e mult mai bine sa nu "o faca". Tinerii ar putea fi ajutati sa-si formeze stardarde morale corecte. Multe decizii de implicare in acte sexuale sunt luate pe fondul unor intense framantari emotionale care sunt mai presus de capacitatea de control al tanarului. Tinerii trebuie ajutati sa inteleaga corect standardele crestine si sa le accepte.

In mijlocul promiscuitatii sexuale in care traim, biserica este unul dintre locurile cele mai bune in care tinerii pot fi ajutati sa faca fata consetintelor si sa primeasca iertarea. Pentru asta trebuie sa existe si tineri care sa accepte, sa ierte si sa iubeasca. In grupurile de tineri poti intalni inimi sangerande, ranite. In Isus Hristos ei pot primi iertarea, speranta si cheia trairii unei vieti sexuale sanatoase si constructive. Biserica, mai degraba decat strada, poate fi si trebuie sa fie locul in care tinerii sa poata gasi un sfat, vindecare, mangaiere si oameni gata sa stea de vorba despre misteriosul subiect: sexualitatea...

Epilog: E dificil sa fii tanar, dar si fluturii mor greu cand descopera o taina!

Jocul de-a vacanta

Va propunem un joc. Construirea unei poezii impreuna. Noi propunem primul vers. Asteptam de la dumneavoastra continuarea pe care o ganditi posibila. Ea trebuie sa fie tot un singur rand. In numarul urmator vom pune tot ce am primit impreuna si va iesi o poezie facuta de noi toti.

"Cainele latra, voiam sa spun"

Actualitatea

Rosii si pungi de apa

In ziua de 27 iunie in Biserica Baptista nr. 3 din Iasi a fost invitata o fanfara, care se pare ca a cantat cu foarte mult entuziasm, dar entuziasmul lor nu prea a fost gustat de locatarii din blocurile invecinate. Reactia acestora a depasit orice imaginatie, ei aruncand inspre biserica de la etaje cu rosii si pungi de apa. Ba mai mult au facut reclamatii la POLITIE. Intamplarea are un profund caracter romanesc.

Kosovo
"Razboiul acesta nu a lasat loc de PACE" Octavian Paler

Avioanele militare rusesti zboara deasupra Romaniei. Saptamana aceasta secretarul general NATO a facut o vizita la Bucuresti. El nu a dat asigurari ferme cu privire la intrarea Romaniei in NATO.

Posta redactiei

Va salutam!

T. P. (Los Angeles): Va multumim pentru cuvintele calduroase adresate revistei noastre. Ne intrebati de grupul Bisericii Emanuel care a facut o vizita in Iasi. Iata ce va raspundem: sala in care au cantat si au vorbit a fost plina, iar atmosfera a fost foarte calda. Credinciosii din Iasi s-au bucurat de aceasta intalnire. Emanuel (Adelaide): Va salutam cu foarte multa bucurie si caldura. Vom trimite prietenului dumneavoastra revista si speram sa o primeasca cu increderea si deschiderea dumneavoastra. Iata adresa promisa: (...) Va dorim toate cele bune! Daniel Rusu (Iasi): Va salutam si noi de asemenea si asteptam impresiile dumneavoastra despre revista. Teodor Muntean (Iasi): Speram ca ochii dumneavoastra batrani se impaca mai bine cu culoarea albastru inchis. Sa auzim numai de bine. Mihai Costache (Iasi): Am asteptat momentul sa ne scrieti si acum intrebam: de ce atat de putin? Am inceput traducerea materialului lui Ken Morey. Este destul de dificil pentru ca urmarim sa ii dam o forma armonioasa. Adina (Botosani): Multumim! Dar totusi se poate si mai multe randuri... Noi le asteptam.

Redactia

Alina Simion
Eugen Eremia
Eduard Orasanu (redactor sef)
Ionut Apostu
M. P.
Sabina Dodan

Au colaborat la acest numar

Dan Gheorghiu (corectura)
Danut Jemna

"The Salt Street Journal" apare la Iasi in fiecare duminica.

Pentru a va abona sau pentru a refuza aceasta revista electronica trimiteti un mesaj la adresa (...) cu subiectul "subscribe SSJ" sau “unsubscribe SSJ”, specificand adresa (adresele) la care doriti sa primiti revista sau sa nu o mai primiti. Va multumim

"Frumusetea va salva lumea!" F. M. Dostoievski
iar frumusetea este
HRISTOS

Niciun comentariu: