The Salt Street Journal nr. 15 (25 iulie 1999)



nr. 15 - 25 iulie 1999

Revista saptamanala ce se adreseaza celor care, intr-o lume dura si urata, iubesc sensibilitatea si frumosul. Pentru ca despre duritate si urat, sensibilitate si frumos se poate discuta, revista este deschisa opiniilor si dezbaterilor. Noi scriem cu bucurie si entuziasm sufletelor ce nu au vestejit si mintilor ce inca sclipesc.

Sumar: editorial, lectia despre prinderea in joc, prima stire, cuvantul, cugetari privind Evanghelia dupa Matei, raftul de carti, cinquecento, miezonoptica, reflectii culturale, un bob de sare, un alt bob de sare, sunt tanar, jocul de-a vacanta, actualitatea, posta redactiei, informatii subscribe/unsubscribe

Eduard Orasanu



Editorial

(prima parte)

Doi amici de-ai mei si-au cumparat, zilele acestea, celular. O modalitate moderna si sofisticata de a comunica. Dar ei stau, uneori, doar la un metru distanta si totusi se suna. Si atunci cand vorbesc spun o fraza scurta, nu mai mult de trei secunde (fraza netaxabila). Cuvinte netaxabile! Ce laudabil efort pentru a nu rosti nimic si ce sofisticate mijloace pentru a fi inoperabil sufleteste: cine poate transmite, in graba, inaltimea si adancimea sentimentelor sale? Veac grabit, de ce spulberi taifasul si odihna ? Taifas gratuit dar plin de esente si comori, ce pune doi oameni fata catre fata si suflet catre suflet. Sufletul este acel ceva ce e “netaxabil”, pentru ca el este de nepretuit, vesnic si daruit de Dumnezeu. Amicii mei vin cu mobilele in biserica, asadar intr-un spatiu in care DIALOGUL se poarta pe verticala si pe orizontala, spre interior (inima, minte) si spre exterior (unii spre altii). DIALOG tainc si sfant care exclude orice concurenta. O ultima intrebare: apasarea tastelor poate inlocui tandretea?

(a doua parte)

Draga prietene, cata dreptate ai atunci cand spui ca nu stim sa fim recunoscatori. Cine mai rosteste astazi caldurosul cuvant: multumesc? Trecem grabiti pe langa gesturile de bunavointa si minima generozitate. Intamplandu-se asa, lasam un gust amar aproapelui nostru, il descumpanim.

Recunostinta nu este o “pasare rara”, dimpotriva ar trebui sa fie un fundament viu si activ al vietii noastre. De ce? Pentru ca am primit darul iertarii, prin urmare recunostinta este unul din miezurile pocaintei, poate invelisul ei... Iar a spune, natural, multumesc, te scoate din neprielnica izolare, intareste si rasplateste o relatie.

Dragul meu prieten, suntem noi, cei de la SSJ, atenti la acest aspect? Multumim indeajuns celor ce ne scriu, ne sprijina si ne sunt aproape? Poate ca nu!

PS: saptamana viitoare iti voi scrie despre diferenta dintre Targu Frumos si Los Angeles, despre cum cadem noi in plasa anunturilor aducatoare de castig si despre fanfara nelinistilor noastre.


(Iasi, vedere de pe "Rapa Galbena". Foto: Vasile Dorin)

Lectia despre prinderea in joc

Melc cu coarne bouresti, cald de palme te lipesti. Inspre viata, inspre-abis, ridici coarne de iaspis. Iar din pulbere si vant plamadesti un greu cuvant. Melc de apa si de foc prinde-te cu mine-n joc, sunt cuminte si natang, nevazute lacrimi plang. (Eduard Orasanu)

Prima stire

Dragii mei,

Astazi 19 iulie 1999 plecam intr-o misiune care a devenit deja o traditie, Countryside, misiune initiata de bisericile din Cleveland si Alesd si IBEO, in Oltenia. Sint implicati 15 tineri de la Institutul Biblic “Emanuel” din Oradea, 8 tineri din Alesd, 16 tineri din bisericile din diaspora, Cleveland, Detroit, Chicago, Australia, Brazilia si peste 30 de tineri din Oltenia. Este o batalie grea care va dura 3 saptamini. O parte dintre tineri vor organiza o tabara pentru 50 de copii saraci si orfani in statiunea Govora, tabara care, pentru unii dintre ei, va fi singura ocazie in care vor putea fi expusi Evangheliei. O alta parte dintre tineri vor participa la constructia unei capele standard. Altii vor face evanghelizare urbana, altii vor face evanghelizare de la om la om in mediul rural, se vor forma 6 echipe de 15 persoane si, in total, vor fi implicati peste 100 de oameni. Vor fi atinse urmatoarele localitati: Slatina, Bircii, Scornicesti, Potcoava, Valea Merilor, Falcuieni, Schitu, Lisa, Floru, Mozaceni, Icoana, Tufeni, Stoborasti, Perieti. Tot ceea ce s-a putut face din punct de vedere organizatoric, omeneste vorbind, s-a facut, acum ramine partea lui Dumnezeu. Va rugam sa ne purtati in rugaciune. Multi sint la prima experienta de acest fel, altii au probleme in a vesti evanghelia de la om la om, la unii sint probleme cu limba romana, dar este foarte mult entuziasm si energie. Este aproape un an de cind pregatim aceasta misiune si sintem deja obositi de pregatiri, credem ca este si o oboseala spirituala datorata multelor ispite si bataliilor care au fost duse pina acum. Am simtit ocrotirea Lui si biruinta in multe lucruri pina acum, dar si incercari peste care a fost greu sa trecem. Acum iesim la atac. Rugati-va in special pentru liderii care vor conduce toata aceasta actiune. Viorel Cruceru, pastor in Slatina, Nelu Maior, pastor in Bircii-Scornicesti, Iosif Varan, asistent social in Slatina-Bals, Gaius Vaduva, lider de tineret in Cleveland, Viorel Clintoc, student la teologie la Trinity - Deerfield, Chicago, Dan Bora, tinar din Detroit, organizator de tabere, Dani Lacatos, absolvent IBEO care va merge pentru un an de stagiatura in Oltenia,Raul Pescaru, absolvent IBEO, si el va merge pentru un an in Oltenia, Mihai Bodea, absolvent IBEO, va merge pentru stagiatura in Moldova, Marius Cruceru, pastor in biserica din Alesd, va multumim anticipat pentru felul in care ne veti sustine spiritual si credem ca Dumnezeu va va rasplati credinciosia. In slujba Lui, Marius Cruceru

M. P.



Cuvantul
randuri de vacanta

Having fun - a te distra, timp placut, bucurie - se pare ca sta la idemana tuturor sa cunoasca si sa guste aceste trairi, dar care sunt calitatile ce aduc o clipa de seninatate: o minima calitate este sa nu fii egoist (egoismul usuca bucuria avuta impreuna), o alta calitate este sa nu fii fatarnic (fatarnicia ataca sinceritatea zidita impreuna), o alta calitate este aceea de a sti sa iesi, pentru o clipa macar, de sub povara apasarilor (exista un timp al purtarii poverilor).

Care ar fi calitatile medii? O “medie” calitate este de a avea simtul umorului, o alta calitate ar fi aceea de a avea spirit de echipa si de a accepta, a tolera, a ingadui pe celalalt. Prin urmare stupizii, taciturnii si intolerantii nu au aceste calitati “medii”. Calitatea “majora” ramane iubirea... Making fun of others - a-ti bate joc, a ironiza, a umili - se pare ca sta la indemana tuturor sa cunoasca si sa guste aceste trairi, dar care sunt “calitatile” ce intuneca clipele vietii noastre?

Danut Jemna



Cugetari privind Evanghelia dupa Matei (IX)

Functia Evangheliei este aceea de a face lumina cu privire la persoana si lucrarea lui Isus Christos. Biserica avea nevoie sa cunoasca bine adevarul cu privire la ceea ce a insemnat acest Om pentru intreaga omenire. În Biserica se marturisea faptul ca doar un om neprihanit putea sa ofere lumii mantuirea, doar un om neprihanit putea sa scoata umanitatea din pacat. Acest om a fost Isus, fiul Mariei si al lui Iosif, nascut in Betleemul din Iudeea intr-un mod deosebit, din fecioara. In acelasi timp, marturisirea Bisericii identifica pe acest Isus cu Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat. Acest adevar îl detinea Biserica si il marturisea spre mantuirea tuturor celor ce vor crede.

Afirmarea acestui adevar a avut mereu in istorie implicatii deosebite. In vremea scrierii Evangheliei, evreii traiau cea mai cumplita incercare şi tragedie a existentei lor. Acest popor se vedea acum deposedat de propria lui istorie, de legaminte, de parinti, de promisiuni, iar cei care fac sa se intample asta sunt crestinii. Riposta a devenit inevitabila. Evreii vor incerca de atunci, în mod continuu, fie sa atace crestinismul direct, dinafara, fie sa devina crestini si sa impuna Legea si Traditia lor celorlalti. In acest conflict deosebit, crestinii aveau nevoie de o constiinta, de un suport care sa le ofere integritate si continuitate. Trebuia rezolvata contradictia creata de conflictul cu evreii care se vedeau dezmosteniti.


(textul acesta se poate citi integral in "Danut Jemna" - Cugetari privind Evanghelia dupa Matei)

Eduard Orasanu



Raftul de carti

Milan Kundera - ”Gluma”

Milan Kundera este autorul care a reusit sa cucereasca cititorul occidental, paginile sale redau atmosfera cutremuratoare a destinelor particulare itersectate de politic - regimul comunist. Ce starneste acest interes? Poate acuratetea descrierii trairilor sufletesti a personajelor, deschiderea incaperilor prea ascunse a prea complicatului suflet? Poate prea multa drama si prea multa tradare? Iubire sfasiata si confuza, amestecata cu lozinci si carnete de partid. Indragostire in sala de sedinte de sindicat si plimbari romantice la marsurile de 1 Mai, purtand portretele lui Marx si Lenin. Dar drame si caderi sunt peste tot, iubiri paralele sau pret de o clipa. Dar cenusiul poate fi gasit pretutindeni si intoleranta. Kundera e genial pentru ca arata ca IUBIM DOAR PE JUMATATE. Iubim cu zgarcenie si cu cutitele in mana, rasucim lama ascutita printre saruturi. Iubim cu patima placerea, avem nostalgia raiului, murim si suntem asezati in cimitire fara cruci. Postcrestinism sau postcomunism - iadul sunt ceilalti! In romanele lui Kundera se gaseste atat de putina speranta, toate sunt intr-un labirint. Si nu intamplator, speranta, nadejdea, sunt la granita cu divinul.

Aretta Bazdara



Cinquecento

“Totul este in noi, opera noastra e un fel de jurnal“ Pablo Picasso

Arta...

Inainte de a spune ceva, ar fi cel mai potrivit sa definesc (intr-un mod al meu, mult prea copilaros, in raport cu maretia ideii), aceasta notiune.

Arta...

O idee?! Ideea de a crea ceva: frumos sau urat. Ideea de a crea dincolo de conceptii, intelegere, conventionalism. Ideea de a rupe ordinea, de a fi nonconformist, rasturnator de traditii, asa cum a fost poate Caravaggio - repezentant al Barocului in Italia (Caravaggio Michelangelo Mersi 1573-1610, om al indraznelilor, pictorul care a realizat in mod scandalos “divortul” cu arta oficiala).

Arta...

Munca !? Aici mi se pare firesc sa-l citez pe Brancusi: “Sa creezi ca un zeu, sa poruncesti ca un rege si sa muncesti ca un sclav” Iata o definitie a artei ce fac alte cuvinte inutile.
Ce intentionez prin aceasta rubrica? Sa scriu despre arta plastica si sa va ofer o imagine de asamblu a acestei lumi, atat de straina pentru unii, dar atat de frumoasa si sincera pentru altii.
Au fost suflete marete, care au perceput totul la cele mai mari tensiuni incat au invatat sa picteze... Aceste suflete si picturile lor sunt obiectul meu de studiu. “Maine” voi vorbi despre Renastere. De ce? Poate e timpul sa renastem...


(Recomandam a se vedea "Istoria SSJ-ului in 6 desene" - Aretta Bazdara)

Miezonoptica
"Fiecare are dreptul la banalitatile lui!"

As vrea sa ma amestec in frunze, sa am ochiul floare maiastra, trup de salcie subtire. Sa am radacinile umezite si hranite de pamant gras si adanc. Fruntea mea sprijinita de stele sa nu cunoasca praful si timpul. Pasari sa ma inunde cu triluri si sa ma trezeasca devreme, in zori. Sa nu cunosc tristetea, doar setea si ploaia, fulgul si vantul. As vrea sa ma scufund in frunze, ca intr-un ocean verde, lung si curat. Sa sorb mirosul de iarba cosita, aer de munte inalt. Dar timpul, trupul, parerea sunt nemiloase, se risipesc, niciodata venind inapoi. (Eduard Orasanu)

Dan Gheorghiu
Reflectii culturale

CATEVA REFLECTII ASUPRA MENIRII ARTEI POETICE
"M-am nãscut si am venit In lume, ca sa marturisesc despre adevar." (N.T. - Ioan 18:37)

II

In domeniul realitatii obiective, imaginatia, atat in partea ei utila cat si in cea estetica, pleaca intotdeauna de la imaginea de baza - arhetipul material al lucrurilor - spre a cladi prin mijloace specifice o noua imagine, profunda si clara ca forma ori/si functionalitate.
In ceea ce priveste Adevarul insa, acesta apartine de esentele lumii reale si, pentru a fi acceptat, nu trebuie strangulat in formele sterile ale definitiilor, El nu apartine de lumea formelor. “Procesul vietii, deci esenta existentei, Adevarul pur este imposibil de prins in abstactiuni (concepte abstracte, definitii), El isi gaseste locul numai in volutiuni si afecte care vegheaza in Templul Adevarului.” (Wilhelm Dilthey citat de Al. Husar, “Metapoetica”). O definitie generala asupra Adevarului este o formalitate care are menirea de a canaliza intr-un fel modul nostru propriu de a gandi/percepe fenomenul Sau, nu insa si de a ne clarifica asupra insusi fundamentului existentei Sale. Adevarul in Sine nu incape in definitii care, din acest punct de vedere, raman sterile. Adevarul pur, care exista din Sine, prin Sine si pentru Sine in afara constiintei formelor, are putere transformatoare asupra profunzimilor realitatii noastre dupa chipul Sau revelat prin deschiderea interioara si rezonanta fata de Sine prin experimentul personal al Artei. Astfel definitiile nu isi mai au rostul. Totusi, daca cineva crede ca a ajuns sa cunoasca Adevarul in felul lumii - aici ma refer la acea “cunoastere comuna” specifica spiritului nefilosofic - nu cunoaste inca nimic. Nu este vorba asadar de o negare a valorii cunoasterii, ci expresia inutilitatii - asa cum am aratat mai sus - a incercarii cuprinderii Adevarului in definitii, a caror percepere consta de fapt in volutiuni si afecte. Relativitatea “cunostintelor certe” asupra Adevarului a fost dovedita de-a lungul istoriei filosofiei lumii. Adevarul exista in afara granitelor constiintei formelor, desi ele pot ajuta la intuirea Lui pentru ca astfel oamenii sa se sileasca sa-L gaseasca bajbaind, macar ca nu este departe de fiecare dintre noi, in simultaneitatea Realitatii Sale, caci in El avem Viata, miscarea si fiinta dupa cum au intuit si unii din poetii vechilor greci (vezi rationamentul paulin - N.T., Fapte 17:24-28). Adevarul devine astfel limpede, nu prin definitii, ci, prin forta de viata si iubire pe care o produce in noi, de armonizare si implinire a omului dinlauntru. Aceasta devine asadar o cunoastere specifica a esentei Adevarului. Pentru a intelege acest lucru este nevoie insa de acea “metanoia” (metanoia), adica de acea specifica “schimbare a mintii” aducatoare de progres spiritual. De pe aceasta pozitie va fi suficient sa ne subordonam mesajului Adevarului pentru a intra in rezonanta cu El, si El se va impune de la sine. Traim intr-adevar intr-o lume materiala care este o lume a formelor, iar constiinta formelor isi pune amprenta pe noi inca de la nastere, ea ne-a obisnuit cu aceasta prima etapa a gandirii. Insa atata vreme cat ne inchidem multumiti in sfera acestei prime etape, celalalt taram al constiintei, accesibil prin simturile profunde (volutiuni si afecte), latente ale sufletului nostru, ramane de cealalta parte, intangibil.

(Fragment publicat in rev. “Cronica” nr.17 (1397)/1-15 IX 1994, p. 2, sub titlul “Despre Poezie”, iar sub titlul de fata sustinut la 20 mai 1995 in cadrul Sesiunii anuale a cercurilor stiintifice studentesti ale Universitatii Ecologice “Dimitrie Cantemir” Iasi.)

Alina Simion



Un bob de sare

An de an am incercat sa intuiesc. Sa intuiesc timpul clepsidrei. Eram inauntru sau in afara lui? Nu realizam ca izvoraste din mine. La un moment dat incepusem sa ma identific cu el. Abia atunci m-am regasit.

Sabina Dodan



Un alt bob de sare

Trebuie sa vad Calea,
S-o recunosc,
Sa n-o pierd ...
Simt ca am nevoie :
sa inteleg,
sa renunt,
sa fiu dreapta,
sa zambesc,
sa ma las in vraja iubirii,
sa ma supun,
sa nu gresesc,
sa dau buzelor puterea
de-a spune: "da, cred!"

Ionut Apostu


Sunt tanar

Sunt tanar. Sensibilitate. Frumos. Indragostire. Iluzie - Amar.
Sunt tanar. Construiesc idei, dar nu pot da sfaturi.
Sunt tanar.Veghere. Temere. Lupta. Biruinta.
Sunt tanar. Atitudine. Afirmare. Atentie. Pericol.
Frumos. Frumos. Frumos. Frumos. Frumos.
Hristos...

Jocul de-a vacanta

Pentru a doua saptamana nu ne scrie nimeni! Recunoastem ca ideea nu a prea mers, inainte de a renunta va oferim poeziile de la care v-am oferit primul vers:

Cainele latra voiam sa spun,
lampile se sting, iata ca spun.
Seara se lasa, mi-au spus,
va veni vara, asa mi-au spus.

Cainele latra,
lampile se sting
seara se lasa,
va veni vara....
......................................

Plutea pe mare trupul meu,
pierdute zari imi clatinau uitarea.
Eram hotar de cer, de mare, de pamant
si ma imparteam in nord, in sud si-n infinit.
Plutea pe mare trupul meu,
spre tarmul visurilor mele.

Actualitatea

Dilema

In numarul 337 al revistei “DILEMA” se afla un articol intresant despre imaginea si statutul minerilor moldoveni ce se afla in Valea Jiului. Citat: “Care e diferenta intre un sobolan si un moldovean? Pai daca mergi cu masina si un sobolan traverseaza strada, opresti. Daca trece un moldovean, nu opresti.” Adresa: http://www.algoritma.ro/dilema

Posta redactiei

Ne cerem scuze pentru intarzierea expeditiei acestui numar.

De asemenea, ne cerem scuze fata de dumneavoastra si pentru implicarea in mesajul - joc. Graba, naivitatea si lipsa de experienta si-au spus cuvantul.

In atentia cititorilot SSJ cu Outlook Express
Incepand de azi redactia noastra pune la dispozitia celor interesati un supliment ilustrat intitulat "Album de suflet", fila dedicata tuturor celor de departe si de aproape care iubesc Iasul sau sunt interesati de el. Estimam o frecventa bilunara a publicatiei, fiecare aparitie fiind anuntata in numarul respectiv al revistei SSJ. "Album de suflet" nr.1/25 iulie 1999 are o marime de 616 kb. Doritorii sunt rugati sa timita un mesaj la adresa: (...) cu subiectul: "Subscribe SSJ Supplement".

Robert M. (Los Angeles): ma bucur sa aud ca ai vazut filmul recomandat . Am primit textul tau pe care il vom publica in numarul urmator. Salut! P. Mitrofan (?) : ne bucuram ca a ajuns SSJ si la dumneavoastra. Asteptam sa ne scrieti cateva randuri despre dumneavoastra si despre noi. Nelu Dupu (Iasi): speram sa va bucurati ca primiti aceasta revista, nu va sfiiti sa ne criticati daca va fi cazul. Marius Cruceru (pentru o clipa in Iasi): multumim pentru materialul trimis. Ai ramas acelasi om deosebit! Liviu Cosmiuc (Suceava): ne pare extrem de rau ca nu ne-am aratat operativi in a publica informatii despre taberele organizate de CRISTIA. Chiar si mesajul trimis saptamana aceasta, din cauza unor probleme, l-am pierdut. Cum ne putem revansa? Emanuel (Adelaide): am primit mesajul dumneavoastra. Ne bucura consecventa cu care ne trimiteti mesaje. Deoarece nu ati vazut Iasul niciodata, suplimentul ilustrat al SSJ v-ar fi de mult ajutor. Dumnezeu sa va binecuvanteze.

Redactia

Alina Simion
Aretta Bazdara
Eugen Eremia
Eduard Orasanu (redactor sef)
Ionut Apostu
M. P.
Sabina Dodan

Au colaborat la acest numar

Dan Gheorghiu (corectura)
Danut Jemna

"The Salt Street Journal" apare la Iasi in fiecare duminica.

Pentru a va abona sau pentru a refuza aceasta revista electronica trimiteti un mesaj la adresa (...) cu subiectul "subscribe SSJ" sau “unsubscribe SSJ”, specificand adresa (adresele) la care doriti sa primiti revista sau sa nu o mai primiti. Va multumim

"Frumusetea va salva lumea!" F. M. Dostoievski
iar frumusetea este
HRISTOS

Niciun comentariu: