The Salt Street Journal nr. 19 (22 august 1999)



nr. 19 - 22 august 1999

Revista saptamanala ce se adreseaza celor care, intr-o lume dura si urata, iubesc sensibilitatea si frumosul. Pentru ca despre duritate si urat, sensibilitate si frumos se poate discuta, revista este deschisa opiniilor si dezbaterilor. Noi scriem cu bucurie si entuziasm sufletelor ce nu au vestejit si mintilor ce inca sclipesc.

Sumar: editorial, prima stire, cuvantul, cugetari privind Evanghelia dupa Matei, perspective teologice, raftul de carti, cinquecento, miezonoptica, reflectii culturale, perspective psihologice, un bob de sare, un alt bob de sare, curier, posta redactiei, top 10, informatii subscribe / unsubscribe

Eduard Orasanu



Editorial

(prima parte)

Am inceput aceste ganduri plecand de la o necesitate, doream sa inteleg unde si cine invata, fiinta noastra, despre iesirea din singuratate, despre minima solidaritate, recunoastera valorii celuilalt si supunerea fata de o autoritate. Am pornit, in aceasta intelegere, de la spatiul restrans si intim al familiei, continuand cu intrarea in cadrul modelator al scolii, urmand cu iesirea spre societatea civila. S-ar mai putea aminti ceva despre acele mini-universuri care sunt scarile de bloc, cartierul. Scriind aceste randuri am aflat un nou cuvant cu un continut mult mai bogat: spirit de comunitate. Atunci cand vorbim despre spirit de echipa si asezam acest termen alaturi de notiunea de Biserica, este necesara o transformare majora de substanta: comunitate, comuniune, partasie. Spiritul de comunitate este mai profund. Relatiile deschise si armonioase cu ceilalti, pe bazele unor principii comune, acceptate, intelese si traite, iata izvorul ce intretine, dezvolta si da sens unei comunitati. Spiritul de comunitate este mai profund si pentru ca solicita adaptare si daruire fata de o paleta diversa de oameni. Biserica este o familie, este o scoala, are si o componenta deschisa fata de societatea civila, este si un loc de munca, dar ea este Trup, viu si tainic al lui Hristos. Spirit de echipa sau contopire? A te darui celuilat chiar daca nu e in echipa cu tine, este mult mai mult. A te darui Trupului, ca parte a Lui, e o chemare. Asadar o bun membru al echipei este un bun membru in comunitate. Cu toti stim ca nu exista comunitate perfecta, asadar nici membri desavarsiti, dar sa nu ne risipim energiile...

In biserica mea se discuta mult despre cazanul termic, nu despre Caldura...

(a doua parte)

Dragul meu prieten, am asistat la Bradatel la un seminar cu tema: ”Proclamare si / sau dialog”, seminar foarte bine pregatit si sustinut. Scriu acest lucru, evident, ca sa arat ca nu am venit acolo cu prejudecatii. Dar iata o prima intrebare: ce iti spune tie notiunea de hermeneutica a eroticului? Cat si in ce fel trebuie analizata senzualitatea? De ce te intreb? Vorbeam de scenete si expresivitatea lor, iata ca luati de val,“hermeneutii” textelor biblice au jucat prin sugestii vizuale ingenioase, prin sugestii auditive edificatoare, intrarea lui Iacov la Lea. Hermeneutica eroticului? Nu! Lipsa de candoare si sfiala. Promiteam sa-ti scriu despre cum arata tabara, voi folosi doar o fraza: conditiile de cazare sunt groaznice! Despre anonimat: daca esti din Iasi, esti de nicaieri! Despre “lider national de tineret” iti voi scrie altadata. Saptamana viitoare iti voi scrie despre “Consfatuirea reprezentantilor mass-media evangehelice”, ce a avut loc la Selimbar, judetul Sibiu, intre 10-12 iunie 1999. Dragul meu prieten, recunosc ca scrisorile mele sunt stranii, piperate si venite pe o cale virtuala, dar sunt din Iasi, un oras atat de romantic...


(Iasi. Foto: Nicu Cotovanu)

Prima stire

Fundatia Link Romania - Moldavia a demarat un program de sondare a opiniei publice, cu precadere in spatiul evanghelic Iesean, prin care se urmareste aflarea preocuparilor si pasiunilor celor intervievati (exemplu de intrebari: ce revista crestina cititi? ce solisti / formatii crestine va plac? Evident, intrebarile se refera si la reviste, formatii necrestine). In avans va putem spune ca in Iasi cea mai citita revista este “HAR”, urmeaza “Samanta Adevarului” si “Foaie”. Noi suntem pe locul patru. SSJ a fost rugata sa transfere acest sondaj in sfera cititorilor sai. Duminica 29 August veti primi pe langa revista acest sondaj, daca nu doriti implicarea dumneavoastra ne puteti scrie si va vom respecta dorinta. Va multumim.

M. P.



Cuvantul

Maturitatea are doua dimensiuni: una biologica si una spirituala. Maturitatea are diferite nivele, in functie de instruire, experienta, aptitudini. Intrebare: un tanar de 19 ani, poate fi considerat matur pentru varsta lui, iar un batran de 64 de ani, poate fi privit ca imatur pentru varsta lui? Conflictul dintre generatii are la baza si “cauza”: maturitate/imaturitate.

Unii altora isi cer dovezi de maturitate. Unii arata o maturitate “a parului negru”, altii “ a parului alb”. Generatia PRO contra tichet de pensie! Generatia PRO = o suma de probleme. Pensionarii = o alta suma de probleme. Veselie-inconstienta contra crispare- nedecenta. Orele de tineret = o suma de imaturitatii. Adunarile generale = o alta suma de imaturitatii. Prostie, intoleranta contra prostie, intoleranta. Cum o rezolvam?

Danut Jemna



Cugetari privind Evanghelia dupa Matei (XIII)

In acest cadru, persoana lui Isus este aratata deslusit in pozitia omului care isi traieste din plin conditia. Christos nu se joaca de-a omul, El este om adevarat; altfel, Satan n-ar fi indraznit sa-L ispiteasca. Dar pentru ca ii face fata intr-un dialog egal si liber, arata inca odata ca Isus era nesupus pacatului si raului.

Din dialogul cu Ispititorul observam ca elementele cu care este ispitit Christos sunt esentiale pentru conditia omului. Pe de o parte e painea fara de care omul n-ar exista, apoi este inchinarea sau nevoia de raportare la un for spiritual superior si statutul omului de stapan peste creatie. Cazute si pervertite, aceste realitati esentiale ale existentei umane sunt prezentate de Ispititor nu in termenii libertatii, pe care Dumnezeu a oferit-o si o respecta, ci in termeni de dependenta, de robie.

Raspunsul lui Christos la aceste ispitiri (despre minunea facerii painilor, minunea ne la locul ei si stapanirea facuta sclava unei inchinari desarte, iluzorii) este dat in asa masura ca arata cum sensul lucrurilor cazute este refacut de El. De fapt, pentru aceasta a venit Isus, ca in libertate sa ofere din nou omului sensul pierdut. Raspunsul Domnului la ispitiri reda omului sensul in lucrurile care ii sunt proprii: painea nu e totul, si ca atare nu devine o necesitate; raportarea la Dumnezeu este una libera si inteleapta, nici Dumnezeu si nici omul nu sunt instrumente de folosit in interesul vreuneia din parti, nici pe calea minunilor, nici pe vreo alta cale; inchinarea adusa lui Dumnezeu nu este nici ea o necesitate, ci este un act liber, constient si care introduce fiinta in preajma lui Dumnezeu, in relatie cu Dumnezeu; stapanirea peste creatia data omului nu depinde de inchinarea adusa cuiva, nici macar lui Dumnezeu; ea tine de sensul dat omului, dupa cum si inchinarea adusa lui Dumnezeu nu conditioneaza existenta omului.


(textul acesta se poate citi integral in "Danut Jemna" - Cugetari privind Evanghelia dupa Matei)

Danut Manastireanu



Perspective teologice

Probabil ca pentru aceasta discutie este bine sa delimitam conceptul de marturie crestina la spatiul intelectual, al lumii profesionistilor. Asta este un domeniu in care Biserica in general nu se implica. Exceptie unica face Biserica catolica, a carei rigoare atrage oamenii de calitate. Dar si in bisericile ortodoxe, si in cele evanghelice, accentul cade, cu anumite exceptii, pe oameni de slaba calitate intelectuala. Catolicii exceleaza prin ordine, printr-un accent pe lucrul facut cum trebuie, care nu este foarte compatibil cu spiritul balcanic de "lasa-ma ca sa te las", "lasa ca Domnul primeste pentru ca si asa nu are pe altii". Mentalitatile acestea in nici un caz nu stimuleaza profesionalismul, seriozitatea, rigoarea. Catolicismul isi extrage rigoarea din radacinile lui romane, putintel ingineresti, cu slabiciunile de rigoare - de exemplu o ordine care uneori poate anihila sau atenua creativitatea, o structura care poate cadea intr-o ierarhie rigida si chiar dictatoriala. Daca aceste lucruri sunt echilibrate cu un accent pe dimensiunea mistica si pe cea creativa, cum se intampla in foarte multe spatii catolice, atunci se creaza un echilibru si un rezultat atragator. Poate ca in Romania avantajul este acela ca Biserica Catolica este minoritara, si nu isi poate permite spiritul triumfalist pe care il afiseaza biserica ortodoxa, sau cea evanghelica, in S.U.A

In Epistola I catre Corinteni, 1:26, (De pilda, fratilor, uitati-va la voi cari ati fost chemati: printre voi nu sint multi intelepti in felul lumii, nici multi puternici, nici multi de neam ales) Pavel face o constatare, si nu afirma un ideal. El nu spune ca "Biserica trebuie sa fie formata din ignoranti". Adevarul este ca de-a lungul istoriei marea majoritate a crestinilor nu au fost din paturile bogate sau cultivate. Ce spune lucrul acesta? Poate ca este mai usor pentru saraci sa intre in Imparatia Cerurilor, pentru ca au mai putin de pierdut decat cei bogati. Omul bogat plateste un pret mai mare, trebuie sa se smereasca mai mult, dar asta nu inseamna ca nu au existat oameni bogati care au intrat in Imparatia lui Dumnezeu, si nu inseamna ca un sarac este prin definitie mantuit prin saracia lui. Oricine trebuie sa plateasca un pret, si cine nu plateste, nu va intra in Imparatie.

Exista oameni de calitate si intre saraci, si intre bogati. Dar discutia despre bogatie si saracie s-a nascut din citatul lui Pavel, care se refera in mod special la faptul ca in Biserica nu sunt multi oameni bogati sau din paturile intelectuale. Si asta nu pentru ca Evanghelia nu poate satisface asteptarile intelectuale ale oamenilor cultivati. Daca ne uitam de-a lungul istoriei, Biserica crestina a atras in randurile ei oameni de o exceptionala calitate intelectuala. Este suficient sa amintim pe Augustin, care este de departe cel mai important ganditor al vremii lui. Sa-i mai amintim pe parintii capadocieni, pe Grigore de Nyssa, Grigore de Nazianz, pe Vasile cel Mare, oameni care au fost filosofi de inalta clasa, au fost creatori de scoala, initiatori de activitati de caritate, cu un rasunet extraordinar pe vremea lor. Oamenii acestia au fost datatorii de directie ai vremii lor
(Acest text este publicat prin amabilitatea lui D.M. si a revistei HAR)


(textul “Perspective teologice” poate fi citit integral in "arhiva de aur" – Danut Manastireanu)

Eduard Orasanu



Raftul de carti

Eugene Ionesco - “Rinocerii”

Un om decide sa fie altfel, decide sa renunte la sesibilitate, ratiune si valoare umana, vrea sa stapaneasca prin forta, vrea sa domine prin animalitate si alege sa devina rinocer. Dar chestiunea nu il priveste doar pe el, decizia si rinocerizarea lui trebuie simtita, aflata si de altii. Ei trebuie sa se teama, ei trebuie sa devina o turma. Si cum nu sunt putini oameni lasi, ingusti, ticalosi, ei devin rand pe rand rinoceri. Totul intr-o cetate plauzibila, ce poate fi plasata oriunde. Totul se petrece absurd si nefiresc, socant si graitor. Un oras se decide sa fie altfel, decide sa renunte la convetuirea in comunitate, vrea ca totul sa fie surpat, terorizat, in comun si al nimanui, in loc de dialog ragete... Dar nu toti au vocatia de a fi rinocer, mai sunt visatorii, truditorii si atii ce raman credinciosi idealurilor asumate. Totul intr-o tara plauzibila si anonima, in care oricine se poate naste. Totul se petrece lent si dramatic, vizibil si in ascuns. Rinocerii sunt neanduplecati si unii din ei conduc lumea, iar altii predica multimii...

Aretta Bazdara



Cinquecento

“Totul este in noi, opera noastra e un fel de jurnal” Pablo Picasso

Cine a fost Leonardo da Vinci? (1452-1519) Este greu de cuprins in cuvinte complexitatea personalitatii marelui pictor, arhitect, gravor, sculptor. Titan al Renasterii, este, si cu siguranta va fi, sfidand cu tupeu timpul, un om in viata...

Cine a fost Leonardo da Vinci? Creatorul Mona Lisei del Giocondo (lucrare executata intre 1502-1506, astazi se afla expusa la muzeul Luvru din Paris). Creatorul Cinei cea de taina - fresca aflata in bazilica Santa Maria dele Grazie-Milano.

Privind chipul Giocondei, ma chem spre mine pentru a canta ceva... Acel calm misterios si anormal, acea privire ganditoare se cuibareste in mine cu o forta inexplicabila, nascandu-se din nou si iarasi...

Ma uit la frumoasa sotie de negustor, cu parul lung, pierdut pe umeri, haine simple, ochii mari... Zambetul acela infiorator de perfect ma face sa ma gandesc la iubire. E fericita Mona Lisa?



Daca da, numai iubirea, doar ea o poate face fericita. Mainile dorm cuminti, calme, una peste alta, gura tacuta asteapta un sarut necolorat de culoare... inca. Oare, cand stam cu mainile dorminde pe sufletul nostru si cu zambet mult prea tacut pentru a spune ca exista ... Oare... Oare ne gandim la iubire? Si daca da , .... suntem fericiti?


(Recomandam a se vedea "Istoria SSJ-ului in 6 desene" & Cinquecento - Aretta Bazdara)

Miezonoptica
“Fiecare are dreptul la banalitatile lui!”

Ochii mei setosi tresar, pipaind vazduhul, cararea... Te vad, stiu ca nu Te vad, dar nu disper in fata orizonturilor albe. Sunt momente in care clipele puncteaza vesnicia, iar distanta se separa-n trepte, intervaluri. Se nasc flacari, cu limbi de foc sunt mistuit de pretutindeni. Chemat, oprit, si iar chemat. Am buze aspre si hotarate sa rosteasca Cuvantul, prin foc sa-l lamuresc. In mine teritorii stabilesc, impart si descifrez enigme. Ma cuceresti, inima aprinsa e ceruta de glasul Tau, de palma Ta. E vocea Ta, e palma Ta, stiu si stiu ca nu o stiu. E o taina! Chipul Tau il port si eu si cel de aproape. Alerg, Tu esti in alergarea mea, in profunzimea motivarii mele. Doamne! Te-am aflat, nu te voi lasa sa pleci, spune-mi, te rog, ce este viata? “De atata vreme sunt cu tine, Si nu M-ai cunoscut...” (Eduard Orasanu)

Dan Gheorghiu
Reflectii culturale

CATEVA REFLECTII ASUPRA MENIRII ARTEI POETICE
"M-am nacut si am venit in lume, sa marturisesc despre adevar." (N.T. - Ioan 18:37)

VI

In poezie, ca mesaj al profunzimilor Adevarului prin Arta, exista asadar o Cruce (aceasta umbra desavarsita a trupului omenesc, si deci simbol umanist) care trebuie neaparat dusa pana la capat: a - slujirea Adevarului pana in dimensiunile, care pe alte cai in afara de cea a Artei, sunt de nepatruns/ascunse, ale inalturilor Sale - ca o linie de contact pe vericala, in stransa coerenta si suprapunere cu: b - transmiterea nealterata a mesajului sau catre umanitate cu ajutorul imaginilor expresive - ca o linie de contact pe orizontala, insotita de o participare afectiva intensa, concentrata (scaldata in iubire) pe ambele laturi ale slujirii: Adevar - umanitate, intr-un cuvant - implinirea Dragostei. Neimplinirea acestor deziderate in Poezie mutileaza imaginea despre Adevar si Arta, dar si gustul estetic si morala umanitatii pana la profanare si decadenta printr-o cruce franta, o "zvastica dadaista" promovata in literatura de dupa primul razboi mondial, aducatoare de moarte spiritului frumosului in favoarea unor forme lipsite de viata, de esenta si mesajul Artei Adevarului, reprezentand o “arta” a haosului. De aceea in arta “haosul pur (nu numai ca) este absolut neinteresant” (Heisenberg, op. cit.), dar reprezinta otrava sigura contra implinirii umane. Cand doua instrumente sunt acordate la fel ele se vor armoniza impreuna, vor intra in rezonanta placuta unul cu celalalt, scutind urechea - si prin aceasta spiritul uman - de dezgustul unor falsuri. Pentru a realiza muzicalitate in poezie trebuie armonizate versurile doua cate doua in acelasi ritm, rima si metrica. Dar mai presus de aceasta haina a armoniei exterioare, pentru a realiza adevarata armonie in Poezie implicand intreaga traire si daruire launtrica trebuie, asa cum am mai aratat, un slujitor, un mijlocitor intre Adevar si umanitate, dedicat, sensibil, afectiv, capabil sa poarte crucea Artei, adica slujirea simultana pe cele doua planuri spre unitatea lor. Numai astfel vom putea spune ca “arta devine un transfer ontologic al inteligibilului in sensibil, al spiritului in material.” (Al. Husar, op. cit.). Cei vechi denumeau spiritul mijlocitor intre cele doua planuri prin cuvantul “genius”. In Arta/Poezie semnificatia termenului este aceeasi. Deci, pentru Artistul consacrat calitatea de “genius” devine o necesitate vitala. Subordonandu-se acestui deziderat el va produce prin Arta acele “... ceasuri de comuniune de la inima la inima prin mijlocirea poeziei ce dezlantuie iubirea edificatoare de constiinta intru nadajduirea si adevarul unei Patrii” cum spune poetul Ioan Alexandru (Rev. “Flacara” nr.1566), caci numai astfel aceasta Patrie, aceasta Imparatie a Dragostei in care guverneaza forta Adevarului poate deveni realmente si locul de cetatenie spirituala pentru umanitate (vezi N.T., Efes.2:19; Filip.3:20). Oricine a ajuns la aceasta stare de iubire este nascut, putem spune, din Adevar prin acea “metanoia” (“innoire a mintii”) prin care Il si cunoaste. Acesta este adancul bogatiei, intelepciunii si stiintei Adevarului (vezi si: N.T., Rom.11:38) care nu se poate cuprinde, asa cum am mai aratat, in formele sterile ale definitiilor. Cine declara ca slujeste Adevarul prin Arta, si prin ea nu slujeste umanitatea in iubire, in daruire afectiva, este un impostor, caci daca nu slujeste astfel umanitatii care este realitatea imediat perceptibila in care este integrat el insusi, cum ar putea sluji prin Arta Adevarului care este Realitatea ascunsa in nevazut, in profunzimile Existentei? (vezi paralelismul cu gandirea apostolica, N.T., Ioan 4:20). Tragedia Artei apare atunci cand devine un scop in sine, o tinta egoista, idolatra, cu rezonanta dadaista, caci Arta este un mijloc, un vehicul al Mesajului Adevarului pentru regenerarea si dezvoltarea in om a Duhului Iubirii curate, jertfitoare. Cei care s-au lasat condusi prin Arta pe Calea Adevarului au fost atinsi si integrati irevocabil de, si in aceasta lumina a iubirii izvorand din Adevar. Insa cine crede ca prin Poezie trebuie slujita Arta insasi, ignorindu-i misionarismul intre cele doua planuri, nu realizeaza decat haos si moarte potentei si insasi valorii functionale si creatoare a spiritului sau artistic, ca sa nu mai amintesc de raul produs in afara sa printr-o ravna prost inteleasa.

Sabina Dodan



Perspective psihologice

Timiditatea (I)

“Nimeni nu poate afla ce-i inchis intr-un suflet trist” Ionel Teodoreanu

Portretul persoanelor timide:

Aparent blande si calme, ele traiesc de fapt intr-o permanenta stare de tulburare, teama, iritare. Multi dintre timizi se declara complexati, excesiv de sovaielnici, permanent analizandu-si partile negative si preocupati peste masura de parerea celorlalti despre ei. Spre exemplu, la o intalnire, in timp ce ceilalti fac cunostinta unii cu altii, timizii isi analizeaza modalitatile de control ale impresiei publice pe care o genereaza. ("Daca stau in cel mai indepartat colt al camerei si pretind ca examinez tabloul de pe perete, toti vor crede ca sunt interesat de arta si nu va fi nevoie sa vorbesc cu nimeni.") De obicei rasfoiesc carti, examineaza fel de fel de obiecte, stau in coltul cel mai retras al camerei si se retrag primii.

In tot acest timp, inima bate mai puternic, pulsul creste, stomacul este incordat - semnale psihologice ale suferintei si nefericirii.

Consecintele nefaste ale timiditatii produc o serie de probleme sociale: dificultati de a face cunostinta cu oamenii si de a incheia prietenii, ceea ce ii condamna pe timizi la singuratate si depresie. Apar deasemenea si probleme gognitive: incapacitatea de a gandi in prezenta altora, tinzand sa se blocheze in conversatii; din aceasta ei pot parea dezinteresati sau nepoliticosi.

Excesiv de egocentrici, ei sunt continuu preocupati de fiecare aspect al infatisarii si comportamentului lor. Traiesc permanent sub presiunea a doua temeri: de a nu fi vazuti de ceilalti si teama de a fi vazuti dar considerati nesemnificativi.

In general, timiditatea este ascunsa. Doar o mica proportie dintre timizi apar in mod evident ca fiind astfel, cu toate ca toti sufera din aceasta cauza.

Unii oameni se nasc cu inclinatia temperamentului spre timiditate, dar foarte mult se datoreaza educatiei in familie sau se dobandeste in urma experientei de viata.

Timiditatea are consecinte importante pentru oamenii de toate varstele si are o anumita valoare pentru supravietuire.


(textele "Perspective psihologice" pot fi citite integral in "arhiva de aur" - Sabina Dodan)

Alina Simion



Un bob de sare

Uneori departarea poate apropia. E o apropiere pe cat de dureroasa pe atat de placuta. Nu poti simti rasuflarea celuilalt, dar cum sa nu fi fericit atunci cand incerci sa intuiesti acea rasuflare. E o fericire trista care te doboara, te metamorfozeaza si devii totuna cu sufletul celuilalt.

Sabina Dodan



Un alt bob de sare

Undeva in sufletul meu pustiu,
nu exista decat un singur stapan,
un stapan pe care mi-e frica sa nu-L pierd.
Sunt aici... astept...
Unde as putea fi in alta parte?
Sunt doar o farama-n mana Ta,
Doamne, sfarma-ma si lasa-ma sa pier...

Curier & Posta redactiei
(Incepand cu acest numar (SSJ nr. 19) am decis sa imbunataim revista, astfel ca publicam la posta redactiei efectiv mesajele primite de la dumneavoastra alaturi de raspunsurile noastre)

Ion Cheptene Presedintele Federatiei Nationale de Taekwon-do din Republica. Moldova, (Antrenorul selectionatei nationale):

Taekwon-do este o Arta Martiala de origine Koreana care include procedee care cer un antrenament de ani de zile si o disciplina foarte aspra asupra trupului tau. Deacea detinatorii centurii negre care au putut sa detina acest inalt examen doar dupa zeci de ani de antrenament pot cu usurinta sa duca lupte cu cativa adversari, intr-o singura saritura sa sparga 5-6 scanduri, sa sara 12 oameni care stau aliniati in rand si in zbor sa franga o scandura de 20 cm.si alte procedee de performanta.

DE LA ARTE MARTIALE LA HRISTOS.


(in foto Ion Cheptene)

Sa devin detinatorul centurii negre a artelor martiale era scopul si sensul vietii mele. De aceea cind am aflat ca in Moscova a venit maestrul Taekwon-Do din Coreea, fara ezitare mi-am strins bagajele si m-am pornit intr-un oras necunoscut sa-mi caut invatatorul. La trei zile l-am gasit in ambasada coreiana, si se parea, ca viitorul meu este asigurat. Deoarece, conform filosofiei orientale, un maestru adevarat trebuie sa fie o personalitate inalt spirituala, pilda pentru ucenicii sai, m-am indeletnicit cu religiile orientale ( Daosism si Ciani-Budism) si cu sistemele de autodesavarsire, reesind din aceste religii. Prin intermediul acestor religii si a diferitor forme de meditatii speram sa ajung la o stare de liniste, pace si la o totala unitate cu Dumnezeu. Cu scopul de a influenta oamenii am inceput sa citesc chiar si Biblia, staruindu-ma sa inteleg "psihologia" lui Isus. Nu presupuneam atunci ca prin intermediul Scripturii Dumnezeu lucra asupra mea. Aveam sute de ucenici care ma priveau ca pe un mare invatator. In realitate eram un om plin de slabiciuni, care se temea sa se recunoasca in aceasta. Eu am inteles ca toate aceste filosofii nu-mi dadeau nimic altceva decat o masca sub care se ascundea un om care-si cheltuie viata in placeri lumesti, care-si injoseste sotia si care duce un razboi de neampacat cu sine insasi.

In sfirsit, dupa zece ani de antrenament, in 1990 visul meu s-a realizat. Am primit centura neagra din insasi miinile marelui maestru de Taekwon-Do, a generalului Cioi Hon Hi. Dar in locul pacii multasteptate si a fericirii in inima mea a ramas aceeas goliciune si lupta cu sine insusi. Centura neagra inseamna victorie asupra puterilor intunericului. Dar un adevarat invingator eu am devenit mai tirziu, cind l-am primit in inima mea pe Isus, care da victorie nu numa asupra puterii intunericului, dar si asupra "eu"-lui nostru. Aceasta a fost mai tirziu, dar pina cind eu continuam sa cad tot mai adinc in groapa pacatului, iar succesul pe care-l aveam imi ajuta in aceasta cadere.

Antrenand o grupa de banditi pe care o numeam grupa speciala, eu ma pregateam sa capat o pozitie in societate. Cunosteam atunci ca unul din viciile omenesti - frica, la care este supus oricine ( cum se spune in trimiterea apostolului Pavel catre Evrei 2:15) poate fi folosita ca o pirghie pentru aceasta. Frica mea, insa, eu o ascundeam prin agresivitate.

Uneori, cind ma intorceam tirziu acasa urmaream grupele de oameni care treceau pe alaturi. Intotdeauna mi se parea ca ei ma vor ataca si in mintea mea se desfasurau elementele incaierarii, inchipuindu-mi ca pe unul il voi lovi in fata, pe altul cu piciorul in cap s.a.m. d. In asa fel eu eram inlantuit cu lanturile agresivitatii, aflandu-ma mereu in stare de lupta si nemultumire. Din cauza mandriei mele nu puteam sa-l recunosc pe Dumnezeu. Dar, treptat cuvintele citite in Biblie isi faceau lucrarea in inima mea, chiar am inceput sa-l caut pe`Dumnezeu rugandu-ma: "Doamne, daca Tu esti, demonstreza-mi. Eu nu doresc sa fiu fanat (?- nota redactiei) insuflandu-mi existenta Ta." De multe ori priveam spre cer, asteptand o minune.... si minunea s-a intamplat, numai ca nu in cer ci in inima mea.

La 19 septembrie 1991, seara, rugaciunea mea a fost ascultata. Citeam Biblia si deodata ca o ceata mi-a cazut de pe ochi si eu mi-am recunoscut pacatosenia. Intr-o pocainta adanca l-am primit pe Isus ca salvator si Domn in viata mea. Intrand in inima mea, prin Duhul Sfant El mi-a adus eliberare si pace, care m-au umplut pe deplin. Plangeam ca un copil si eram gata sa strig de bucurie: ca acel cu care m-am luptat toata viata, in dragostea cea mare, m-a iertat. Dar , peste trei zile, bucuria a inceput sa dispara si eu incepusem sa ma gandesc: oare nu-i aceasta rezultatul unei autosugestii, unei autoinsuflari. Ce se va intampla daca cineva ar vrea sa ma omoare si eu in loc sa ma apar - ma gandeam eu - ar trebui sa ma incred in Dumnezeu? Dar daca totusi El nu exista, atat de prostesc sa mori?

Dar in acea zi Dumnezeu si-a aratat slava Sa. Un om in mare manie mi-a pus cutitul la gat si apasa asa ca imi curea sangele. Atunci eu am rostit un verset din biblie in glas, care l-am auzit candva intr-un film.” Nu va temeti de cel ce omoara trupul, dar care nu poate sa omoare sufletul”. El s-a indepartat. In locul fricii sau gandurilor de razbunare in inima mea era dragostea pe care nu o cunoscusem inainte. Aceasta a fost o marturie ca in inima mea deja locuieste Dumnezeu care este dragoste. Intors in familie, sotia a fost atat de mirata ca exista o putere care a putut sa schimbe un astfel de om, ca mine, ceea ce-a facut-o sa capete o simpatie fata de acest Dumnezeu. Ca urmare ea deasemenea l-a cunoscut mai tarziu ca Domn si Salvator personal. Ucenicii mei, care la inceput au avut o atitudine indoelnica fata de marturia mea, mai tarziu prin intermediu metodei inductive de studiu a bibliei (pe care am introdus-o in programa de studiu Taekwon-do) de asemenea, unul cate unul au inceput sa se intoarca la Acel care si-a dat viata si pentru ei.

Acum noi suntem legati nu doar prin o simpla prietenie sau prin scopul legat de sportul comun , ci prin firele nevazute a dragostei fratesti. Impreuna asteptam activ mareata lui revenire, intemeindu-ne credinta nu pe conceptii omenesti sau vedenii ceresti, dar pe promisiunile lui Dumnezeu gasite pe paginile sfintei Scripturi. Pentru acei care priveau artele martiale ca pe o arma - acum Cuvantul este o sabie impotriva oricarui rau. Iar acei pentru care Taekwon-do era un mijloc de aparare - Acum Dumnezeu este adapostul si scutul nostru. Cei care vedeau in artele martiale o cale a vetii – Acum vad pe Isus singura cale spre Tatal.

Mai mult de 80 de sportivi din Federatia noastra si-au schimbat radical viata doar prin faptul ca intr-o pocainta adanca si-au marturisit pacatul lui Dumnezeu si au primit salvarea curatindu-si inima prin sfant sangele lui Isus - Fiului lui Dumnezeu.

Acum, in fiecare grupa sportiva se preda biblia dupa metoda inductiva, ceea ce inseamna Biblia prin Biblie, adica cercetarea a insusi adevarului si nu a parerilor despre el. Fiindca nu am dorit sa le impun credinta mea studentilor mei, lezand libertatea lor, le-am propus sa cercetam biblia. In felul acesta s-a savarsit acea lucrare cu neputinta omului, dar posibila Cuvantului Dumnezeu, care este viu si lucrator. Acum Federatia noastra a devenit misionara, fiindca este imposibil sa experimentezi in viata harul lui Dumnezeu si sa nu duci aceasta veste buna si la altii. Deacea as dori sa spun tuturor celor care inca nu au avut in viata lor aceasta intalnire cu Cristos: Cautati-l pe Dumnezeu , cercetand Cuvantul lui Biblia si neaparat il veti gasi.

Cariera sportiva:
1991 - Vice campion la Campionatul Uniunii Sovietice (S.Peterburg)
1992 - medalie de aur la turneul european (GTF-Norvegia)
1995 - in Italia la campionatul Mondial (GTF) echipa noastra crestina a detinut locul doi obtinand in total 14 medalii.


(acest text este publicat in "arhiva de aur" - Ion Cheptene)

Nota redactiei: Draga Ion, stim ca primesti revista de la inceput, ne bucura gandul tau de a face public marturia ta. Aceasta este tulburatoare. Pentru ca tinerii de pe Sararie te cunosc, vom incerca publicarea textului tau in revista “HAR”, sa o poata citi toti, (revista “HAR” se distribuie si in alte orase). Asteptam si alte vesti. Lupta cu (pentru) Dumnezeu!

Rodica M. (Franta ?): Multumesc mult pentru e mail. Foarte edificator - cel mai interesant si frumos e mail ce l-am primit pana acum.Va rog sa mai imi trimiteti! Sunt departe de tara si mi-e asa dor de gandurile si credinta profunda a romanului! Domnul sa va inspire si binecuvanteze in continuare!

Nota redactiei: Ne bucuram sa va “gasim”, asa cum speram ca va bucurati de intalnirea cu noi. Scrieti cuvinte extrem de calde si placute, ele au putera de a ne incuraja. Incet vom gasi cai de cunoastere si participare la bucuria comuna, aceea de a fi crestin (roman). Mergeti cu Dumnezeu!

Steven V. Bonica (Elmwood Park, Illinois, USA): Felicitari pentru aceasta revista. Fie ca Dumnezeu sa va binecuvinteze si sa va ajute sa folositi aceasta unealta pentru imparatia Sa. Toata slava sa-I fie adusa Mielului! Va multumesc pentre mesajul cu revista nr. 18. Nu stiu cum ne-ati gasit adresa de e-mail, dar ma bucur ca ati dat de ea si ca ati folosit-o. Daca aveti un web page pe care postati aceasta revista va rog sa-mi dati si mie adresa pentru ca vrem sa va facem link de pe pagina noastra. Si noi vrem sa cistigam suflete pentru ceruri. Vizitati-ne la: http://www.centerfocus.org

Nota redactiei: Ne bucuram sa auzim de prezenta dumneavoastra. Poate ne scrieti ceva despre Center Focus. Noi am incercat intreaga saptamana sa ne facem o pagina web, in care sa punem revista (revistele), suplimentul si alte date despre noi, dar nu am reusit. Cand vom reusi vom anunta, speram cat mai repede. Dumnezeu sa va binecuvanteze!

Silviu Despa (Bucuresti): Multumesc si felicit bibliotecarului de serviciu (numele cu care semna Eduard Orasanu rubrica “Raftul de carti” – nota noastra, SSJ) pentru frumoasele cuvinte despre Ioan Alexandru. Opera si personalitatea lui, este o comoara pentru cei ce iubesc sensibilitatea si frumosul, dar mai ales pentru cei ce-L iubesc pe Hristos Domnul. Vreau sa cred ca aceasta comoara va fi descoperita de cititorii revistei dvs. Ridicati o rugaciune pentru poetul care in suferinta se roaga pentru noi. Nota BdS: Multumesc!

DRAGI "SARARI " Ma numesc TULI ALEXANDRU, felicitari pentru consecventa cu care lurati si pentru domeniul vast pe care il acoperiti. Mi-ar place sa se deschida Jurnalul in Word pentru a putea citi nr. paginii pentru a putea scoate pe imprimanta numai ceea ce m-ar interesa, sau sa paginati din start Jurnalul! Cu multumiri, SANDU Domnul sa va binecuvinteze pe toti !

Nota redactiei: Va multumim pentru felicitari, cat despre dorinta dumneavostra va putem trimite personal revista ca document word atasat. Pace!

Anca si Marius Sauciuc (Cluj): Dragi prieteni, am primit mesajul vostru referitor la revista electronica pe care o editati. Ma bucur ca exista o astfel de revista crestina ce poate fi distribuita prin e-mail. Sper ca astfel cat mai multi oameni sa poata afla mai multe lucruri despre Isus Cristos si despre relatia pe care fiecare o putem avea cu El. Clujul este un oras binecuvantat spiritual pentru ca se pot gasi multe carti si reviste crestine, dar acum mai multi oameni vor putea primi aceste binecuvantari. Va doresc mult succes si astept sa va citesc din nou. Dumnezeu sa va binecuvanteze!

Nota redactiei: Va multumim pentru urarile de bine si pentru ca ne considerati prieteni, chiar suntem! Asteptem opiniile dumneavoastra si poate cateva amanunte personale. Pace!

M. Hamelink (Olanda): when we thought of getting again internet we received also some messages with revista. nice. we are thinking of and praying for you... greetings also from Anca

Nota redactiei: We are glad that you are reading our journal (Ne bucuram ca cititi revista noastra), we belive that Anca helps you to understand what we write (noi credem ca Anca te ajuta sa intelegi ce scriem). Anca is wonderful and sensitive (Anca e sensibila si minunata) Anca - asteptam si randuri de la tine. Va iubim!

Emanuel R. (Adelaide, Australia): Dragi frati, va multumesc din nou foarte mult pentru ca ati putut sa imi trimiteti revistele dela 1-14 si va multumesc caci aveti atita rabdare cu mine caci eu tot timpul va cer sa imi trimiteti revistele, dar sper cu ajutorul lui Dumnezeu sa nu mai am probleme cu computerul. Ultimul mesaj care am trimis la acest email adrese a venit inapoi cu raspunsul ca nu poate sa il trimita caci este ceva "error Fatal" si a trebuit sa il trimit de citeva ori, asa ca daca lati primit de citeva ori imi cer scuze. V-as ruga inca un lucru daca ati putea sa imi trimiteti de acuma in colo revistele in formatul care mi le-ati trimis 1-14 caci eu atunci automat il save pe floppy si le am. Daca nu este prea greu. Noi cu toti sintem bine, copii la scoala si noi pe acasa. La noi la biserica nu sintem prea multi, ca si alte biserici prin US, Romania, dar totusi ne bucuram caci Domnul este cu noi si ii simtim prezenta lui. Cu aceste va las si Domnul sa va binecuvinteze si curaj. Emanuel

Nota redactiei: In numarul viitor veti descoperi ca sunteti pe primul loc in topul cititorilor, urmeaza Robert din Los Angeles. Topul este facut cu ocazia implinirii numarului 20 SSJ, el poate sa nu insemne mare lucru, dar faptul ca ati scris saptamanal e extraordinar! Va multumim! Frumusetea sa fie in sufletul dumneavoastra si armonia in sanul familiei.!

Top

(Ne straduim sa avem rubrici interactive, acesibile si deconectante, dar nu primim ajutor din partea dumneavoastra. Este imposibil sa nu aveti preferinte muzicale, asezati-le in top, peste doua saptamani vom reveni cu el.)

Redactia

Alina Simion
Aretta Bazdara
Eugen Eremia
Eduard Orasanu (redactor sef)
Ionut Apostu
M. P.
Sabina Dodan

Au colaborat la acest numar

Dan Gheorghiu (corectura)
Danut Jemna
Danut Manastireanu

"The Salt Street Journal" apare la Iasi in fiecare duminica.

Pentru a va abona sau pentru a refuza aceasta revista electronica trimiteti un mesaj la adresa (...) cu subiectul "subscribe SSJ" sau “unsubscribe SSJ”, specificand adresa (adresele) la care doriti sa primiti revista sau sa nu o mai primiti. Va multumim

"Frumusetea va salva lumea!" F. M. Dostoievski
iar frumusetea este
HRISTOS

Niciun comentariu: