The Salt Street Journal nr. 21 (5 septembrie 1999)



nr. 21 - 5 septembrie 1999

Revista saptamanala ce se adreseaza celor care, intr-o lume dura si urata, iubesc sensibilitatea si frumosul. Pentru ca despre duritate si urat, sensibilitate si frumos se poate discuta, revista este deschisa opiniilor si dezbaterilor. Noi scriem cu bucurie si entuziasm sufletelor ce nu au vestejit si mintilor ce inca sclipesc.

La realizarea acestui numar au participat: Danut Jemna, Danut Manastireanu, Dan Gheorghiu, Dana Foszto, Marin Cantea

Va semnalam doua rubrici noi: Jessica’s style si Cronica cinematografica.

A aparut suplimentul cu numarul 2 al SSJ, el este difuzat la cerere, scrieti pe adresa: (...)

Cuprins: editorial, lectia despre indraznirea toamnei, prima stire, cugetari privind Evanghelia dupa Matei, perspective teologice, raftul de carti, cinquecento, miezonoptica, reflectii culturale, perspective psihologice, cronica cinematografica, jessica's style, un bob de sare, un alt bob de sare, sunt tanar, actualitatea, curier & posta redactiei, epilog, informatii subscribe / unsubscribe.
Eduard Orasanu



Editorial

(prima parte)

Postcrestinism! Poate un Est - European sa analizeze un fenomen ce se petrece in Vestul continentului? Daca in Timisoara exista o biserica in care Pastorul (american) predica in pantaloni foarte scurti, pe un scaun foarte lung, de bar, inseamna ca Vestul nu este foarte departe. Biserica Rock - Crestina! Privind la aceste cuvinte alaturate, putem remarca ca “fisura” Fiintei Bisericii s-a produs prin altoirea cu valori, culturi, mentalitati relativ compatibile. Ambiguitatea in ceea ce priveste identitatea, rolul si destinul istoric al Bisericii, permit aceste altoiri. Libertatea de a gandi, cunoscuta de occident vreme indelungata, a ajuns la margini, marginile nu sunt ziduri, ci pustiu, autodistrugere, desfiintare prin pierderea sensurilor spirituale, morale, culturale, institutionale. Se poate contesta orice si inlocui cu oricine, nu si in domeniul financiar, unde rata de schimb este zilnica si precisa. Libertatea de a gandi, a adus la negandire, prin lipsa obstacolelor, a provocarilor si a disputelor. Tinerii occidentali din anii “60 erau contestatari, ei fiind atrasi de stanga politica, sau miscarea Hippy. Ei reprosau parintilor implicarea lor in cel de-al doilea razboi mondial. Astazi, ei sunt parinti, iar copii lor traiesc in bunastare materiala - ce sa conteste? Tinerii occidentali din anii “60 erau contestatari, ei fiind atrasi de evadarea din cotidian (droguri etc.), iesirea din cetate si refuzarea regulilor ei. Ei reprosau bisericii neputinta, compromisul, izolarea, toate raportate la evenimentele ce au zguduit lumea. Astazi, ei sunt parinti, iar copii lor traiesc cu minime curiozitati religioase, citesc orice, dar nu scriptura - ce sa conteste?

Asadar, postcrestinism = altoire pe Trupul Bisericii a “tulpinelor” neroditoare, ambiguitatea mesajului si incoerenta lui (lideri guralivi, dar superficiali), lene spirituala, prosperitate materiala excesiva, transformarea bisericilor in muzeu.

Postcrestinism in Romania? Daca e adevarat ca sunt Pastori care merg cu pistolul la cingatoare, atunci da! Sarmana Romanie!

(a doua parte)

Dragul meu prieten, economic si politic, Moldova este privita si tratata ca o periferie, desigur ca acest fapt nu este imbucurator si corect, dar tine de mentalitatea si interesele lumii financiare sau politice. Cultural si spiritual (ortodoxie), Moldova nu poate fi ignorata, desigur ca acest fapt nu este suficient si productiv, dar tine de orgoliu, sinceritatea lumii culturale si eclesiale.

Comunitatile evanghelice din Moldova par nesemnificative, periferice, dar Cerul este locul fara periferie, care primeste pe cei periferici, neinsemnati.

Insemnatate! Traim vremuri in care fiecare incearca sa castige o semnificatie, denumire, titlu: fac o gramada de studii, intr-o gramada de facultati, ca sa obtina o gramada de diplome. Dar cu ce studii, prin ce facultate si cu ce diploma se intra in Cer? (Interesant, cei ce au o semnificatie, o denumire, un titlu, stiu sa raspunda.) Care e problema: neputinta lor e cultivata, iar pacatul lor e licentiat, iar de atata lider-it, trupul li s-a rotunjit...


(Grafica cu care s-a editat acest numar. Grafica: Aretta Bazdara)

Lectia despre indraznirea Toamnei

Toamna, indraznesti o noua innoroiere? Suflete inglodate, suntem. Eu insumi. Eu despre mine. Eu din afara. Eu din apropiere. Eu din disperare. Eu din ziua. Eu din seara. Eu din intrebare. Spune-mi ceva toamna, taram limpede vorba ta zideste, darama, zideste, darama, zideste, darama... (Eduard Orasanu)

Prima stire

In seara zilei de 28 August, la Teatrul National din Iasi, a avut loc un concert de muzica crestina sustinut de solistii americani Steve Darmody si Jennifer Lamountain. Sala a fost arhiplina, iar publicul a fost format in general de credinciosi adventisti.

Danut Jemna



Cugetari privind Evanghelia dupa Matei (XV)

Christos propovaduieste venirea Imparatiei Cerurilor pe pamant. Pe de o parte, El afirma ca Imparatia este aproape, este gata sa se arate, iar pe de alta parte, Isus spune ca aceasta realitate a ajuns la om prin pogorarea Sa in lume. Exista doua veniri ale Imparatiei: una care discreta, tainica si umila ofera salvare omului. Aceasta s-a aratat in Christos, in intruparea Fiului lui Dumnezeu. Isus mai spunea ca exista si o alta venire, a slavei Sale, care va pune capat raului si istoriei.

Pana la aratarea Imparatiei in toata puterea si slava ei, cei care au acceptat sa intre in Imparatia Cerurilor au intrat intr-o viata noua pe care o vor trai pe pamant, calauziti fiind de anumite principii, de anumiti termeni.

Evanghelia ne prezinta un tablou care ne ofera termenii relatiei omului celui nou cu lumea si cu Dumnezeu, termeni care dau continutul vietii pe acest pamant, intru asteptarea aratarii Imparatiei in desavarsirea ei. Este vorba de un tablou plin de paradoxuri, care descriu anumite lucruri profund umane ale framantarii existentei omului sub soare.

Viata cea noua, traita de omul care a acceptat Imparatia Cerurilor, este una paradoxala pentru ca aceasta viata este ghidata altfel decat viata lumii. Altele sunt coordonatele vietii dupa ce omul s-a intalnit cu Dumnezeu.

N-as vrea sa comentam paradoxurile prezentate de Evanghelie; ele sunt atat de clare; ele cad sub incidenta bunului simt crestin. Profunzimea lor reduce la tacere orice incercare de comentariu. Ne aflam in fata unui mod de viata care se confrunta cu aceasta lume intunecata si intortochiata, cu aceasta lume in care omul vrea sa stapaneasca si sa aiba un nume. Odata ce te apropii de adevar, ti se deschid ochii, vezi lumea altfel, o vezi asa cum o vede Creatorul ei. Ceea ce pentru lume este de neinteles si de neacceptat, pentru omul atins de Christos devine o cale si o poarta spre adevar.


(textul acesta se poate citi integral in "Danut Jemna" - Cugetari privind Evanghelia dupa Matei)

Danut Manastireanu



Perspective teologice

Ce anume datoram Bisericii Ortodoxe?

O serie de teologi, germani in special, au observat ca crestinismul inceteaza sa ofere o sansa societatii in ansamblul ei. Si atunci problema pe care si-au pus-o ei, incepand cu F. Schleiermacher, a fost aceea de a oferi o sansa "dispretuitorilor cultivati" ai Evangheliei. Problema este ca, pentru a face aceasta, ei au reformulat Evanghelia in termenii paradigmei rationalismului iluminist si asftel i-au afectat esenta. Ca urmare, au pus sub semnul intrebarii posibilitatea revelatiei, a minunilor, adevarul Scripturii, nasterea lui Isus din fecioara, adevarul invierii s. a. m. d., tranformand in cele din urma religia crestina, dintr-o religie supranaturala, intr-un fenomen care tine doar de lumea aceasta. I-au eliminat astfel acel tais transcedental care o face sa fie o provocare si sa aiba un mesaj profetic pentru lumea aceasta.

In spatiul romanesc, noi am fost foarte putin afectati de liberalism, si aceasta este, cred eu, un mare avantaj pe care il avem in raport cu protestantismul occidental. As indrazni sa spun ca datoram cel putin in parte Bisericii Ortodoxe faptul ca nu am fost afectati de spiritul liberalismului teologic, desi respectul ortodoxiei pentru Bibliei este unul oarecum formal si uneori chiar superstitios (Biblia este pentru multi ortodocsi cartea aceea sfanta pe care nimeni nu trebuie sa o atinga). In acelasi timp insa, trebuie sa recunoastem faptul ca nicaieri in spatiul dominat de ortodoxie nu a patruns liberalismul. Ideile liberale sunt aici pur si simplu trecute la index, sunt socotite incompatibile cu respectul declarat al ortodoxiei pentru Sfanta Scriptura. Ori, pe un asemenea teren nu s-au putut naste idei liberale. In spatiul romanesc ele au patruns doar in comunitatile maghiare si germane, pe filiera reformata si luterana. Dupa mine, aceasta este un mare avantaj al mediului evanghelic romanesc. Noi am sarit practic peste doua sute de ani de criza teologica profunda...


(textul “Perspective teologice” poate fi citit integral in "arhiva de aur" – Danut Manastireanu)

Eduard Orasanu



Raftul de carti

Eugene Ionesco - “Rinocerii”

Despre absurd, in arta, ca forma de exprimare a unor realitati umane: Un personaj din romanele lui Dostoievski rostea: ”Daca nu exista Dumnezeu, atunci putem sa facem ce vrem!”. Absurdul cuprinde aceasta zona in care se poate intampla orice. Zona in care nefirescul, anormalul, grotescul, devin criterii de manifestare, o lume intoarsa pe dos. Absurdul folosit in arta, in cazul de fata este vorba de teatru, reuseste sa starneasca, sa nelinisteasca, sa agreseze. Unii raman la nivelul surasului, altii isi analizeaza viata si incearca sa se salveze. Cum se produce salvarea din absurd, din haos, din dezordine? Ionesco nu o spune, dar raspunsul e evident: Hristos!

Absurdul alaturi de normalitate, sau normalitatea absurdului? A scrie scene absurde inseamna a observa interioare umane, a cauta prin obscuritatea vietii. E usor, dar nu toti o fac genial.

De ce aceasta aplecare asupra absurdului in opera lui Ionesco, vom raspunde in numarul urmator, cand vom raspunde si la intrbarea, este Ionesco un “Rinocer”?

Aretta Bazdara



Cinquecento

"Totul este in noi, opera noastra e un fel de jurnal" Pablo Picasso

Taina... Ma pierd cautandu-ma printre lacrimi rupte din pleoapa cerului. Adorm tarziu obosita in palma cautarii mele...
Cina... Cantec de priviri, cantat in urma timpului. Oameni adunati gustand incostient din dulceata atingerii...
Cina cea de taina.



Ceva ma cheama spre a cauta locul in care dorm temeri. Ma caut acolo inainte de a gasi locul, caci paradoxal eu sunt un gand de teama...
Atatea cautari si urmele lor lasate pe tamplele triste ale sufletului meu...
Du-ma Isuse in locul in care teama nu s-a nascut inca, acolo unde mai sunt taine si Tu frangi painea la cina. Du-ma in locul in care nu sunt desene si picturi, ci esti doar Tu...
Cina cea de taina... O taina, apoi o cina... Isus in centru. Departe, cautarea noastra atat de indepartata... Cautare? Cine stie, poate doar vis de-a cauta...


(Recomandam a se vedea "Istoria SSJ-ului in 6 desene" & Cinquecento - Aretta Bazdara)

Miezonoptica
“Fiecare are dreptul la banalitatile lui!”

Intrebari noi, intrebari vechi se zbuciumau precum valurile, se pierdeau ca zborurile... Am aflat in ochii unui tata lacrimi si el a strigat: ”Cred, Doamne! Ajuta necredintei mele!” Am inteles ca lacrima e un drapel al frumusetii interioare cu care se castiga bataliile credintei. Am invatat ca o inima dulce va varsa o lacrima sarata, dar dintr-o inima seaca nu va curge nimic. (Eduard Orasanu)

Dan Gheorghiu
Reflectii culturale

CATEVA REFLECTII ASUPRA MENIRII ARTEI POETICE
"M-am nacut si am venit in lume, sa marturisesc despre adevar." (N.T. - Ioan 18:37)

VIII

Luand in considerare cele aratate pana acum si parafrazandu-l pe Nietzsche, putem spune ca Poetul - care este la intersectia dintre doua lumi - este o punte intre Adevar si umanitate, un mijlocitor intre cele doua realitati - realitatea imediata si "Realitatea de dincolo de realitate", fiindu-le el insusi simbol in fiintarea sa cruciforma. Caci puntea de la animal la supraom la care se referea filosoful german este in cazul de fata puntea intre omul muritor care se pierde in propria sa necunoastere si ignoranta, si Adevarul care il ridica in Nemurire.

Numai asa Poetul isi poate intregi menirea sa de "mijlocitor, punte intre cer si pamant" cum spune poetul Ioan Alexandru contempland in meditatie imaginea lui Eminescu plasmuita de sculptorul Gh. Anghel ("Iubirea de Patrie", vol.II) si, prin aceasta privind conditia Poetului de pretutindeni. Numai in acest context a fost posibila aparitia si manifestarea marilor genii, a marilor valori atat ale Poeziei noastre Nationale, cat si ale celei Universale.

Asadar in Poezie Poetul trebuie sa fie el insusi puntea spirituala intre adevar si umanitate, transfocatorul valorilor profunde ale Existentei, mesajul sau fiind purtatorul semnificatiilor spirituale ale Adevarului, iar opera sa trebuind sa aiba acea transparenta spirituala despre care am vorbit, care sa permita umanitatii saltul pe verticala si, prin aceasta, integrarea ei in sfera semnificatiilor si implinirilor spirituale ale Artei si Adevarului.

Sabina Dodan



Perspective psihologice

STRESUL (I)

Ce este stresul?

“Un raspuns al organismului la o solicitare a mediului (de la zgomot si poluare pana la problemele personale), un sindrom general de adaptare” (Hans Selye)

“O judecata cognitiva individuala asupra imposibilitati resurselor presonale de a face fata cu succes sau de a raspunde satisfacator unor cerinte ridicate de o anumita imprejurare” (R. Lazarus)

“Agentul purtator de stres este un eveniment care ridica probleme sistemului familial, mai degraba decat individului particular” (Ruben Hill)

In mod practic, stresul ne insoteste toata viata, de la nastere pana la moarte, sub forma stresului normativ (asumarea responsabilitatilor noi, serviciu, casatorie, copiii, decesele) si a stresului nonnormativ (evenimente care nu pot fi anticipate: cutremure, inudatii, incendii, actiuni antisociale).

El poate avea valente pozitive, mobilizand resursele adaptative umane in vederea autodepasirii fiind un “stres bun”, dar si valente negative in diferite grade (de la reactii neplacute la boala), aceasta fiind un “stres rau” (distres). “Stres” - cuvant folosit pentru a desemna starea in care se gaseste un organism amenintat de dezechilibru sub actiunea unor agenti sau conditi care pun in pericol mecanismele sale homostatice (Larousse). Orice factor susceptibil de a distruge acest echilibru, fie un factor de origine fizica (frig, traumatisme), chimica (otrava), infectioasa sau psihologica (emotie) este numit “agent stresant”.


(textele "Perspective psihologice" pot fi citite integral in "arhiva de aur" - Sabina Dodan)

Marin Cantea



Cronica cinematografica
(rubrica ce apare odata la doua saptamani)

"Titanic"

Filmul se vrea a fi o capodopera artistica. Si daca numele sugereaza grandoare, acest lait motiv este urmarit pe tot parucrsul filmului prin imagine, sunet si scenariu. Titanic, vasul care se credea ca nu poate fi scufundat nici de Dumnezeu, a ajuns pe fundul oceanului, capatand conotatiile tragediei si infrangerii omului. Imaginile sunt de vis, muzica superba, iar actiunea este brodata pe o iubire ca-n povesti, iubire jertfitoare si pasionala, care da sens si libertate celor implicati in ea. O fata ce dorea sa se sinucida accepta pretul iubirii (depasirea in cazul ei a barierelor sociale si materiale) si este pe deplin rasplatita pentru aceasta, devenind o fiinta libera.

Este surprins in mai multe ipostaze comportamentul uman in fata catastrofei: de la resemnare pana la lupta impotriva celorlalti pentru supravetuire. Interesant de observat este spiritul nobil de care da dovada adevarata aristocratie engleza si ofiterii vasului. Aristocratul sta linistit cu valetul langa el, chiar atunci cand apa intra peste el.

Un diamant de o valoare inestimabila, numit si “Inima oceanului”, este pierdut in timpul naufragiului si este cautat mai apoi pe fundul oceanului in epava vasului. Cautatorii ajung insa sa exploreze inima unei femei care este si ea “un ocean plin de mistere”. Diamantului ii vor pierde urma dar vor gasi altceva mai bun.


(textele din "Cronica cinematografica" pot fi citite integral in "arhiva de aur" - Marin Cantea

Dana Foszto

Jessica's style
(rubrica lunara despre moda)

Motto: "Aspectul nostru tine de vizual, dar el comunica, de fapt, ceea ce nu se vede." (Adina Nanu)

Tinuta de zi - inca este vara, profitati de acest lucru si alegeti in continuare lucruri usoare, vaporoase si foarte lejere. Rochiile cu bretele sunt in voga, iar adolescentele (si nu numai) purtand maieurile, bluzele decoltate in combinatie cu o fusta scurta sau lunga pana la pantof, respectiv sandale, au mare succes. De asemenea un maieu cu un pantalon corsar este foarte comod si potrivit pentru tinuta de zi.

Tinuta de seara - daca ne orientam pentru o tinuta de seara, eleganta si moderna, atunci vom alege o rochie mulata, lunga sau scurta, în combinatie cu 2-3 lantisoare finute de argint sau aur alb, cu perlute mici. Sandalele cu bretele, pantofii din satin sau sabotii din piele sunt comozi si la moda.

Materiale - ca materiale se poarta foarte mult vascoza, stretch, poliester, doc. Culori - culori deschise, usoare, calde. Daca aveti un corp frumos, atunci optati pentru tinuta alb-imaculat.

Alina Simion



Un bob de sare

La inceput simti. Si modul cum simti iti este caracteristic. Pe urma inveti sa te daruiesti... Si lumea parca se schimba. Incet, incet nu mai existi pentru ca de fiecare data cate o infima parte din tine se ataseaza de cel pe care l-ai ajutat. Acum fiecare fiinta care a primit o parte din tine traieste si simte pentru tine. Dar, nu uita, ca poate si tu la randul tau traiesti si simti pentru altcineva!

Sabina Dodan



Un alt bob de sare

Ti-am rostit numele,
Dar n-a raspuns nimeni...
Cuvintele raman zidite-n inima mea!
Poate e un semn,
Poate Dumnezeu nu vrea sa te iubesc,
Sau poate n-a vrut niciodata...
Candva...
Cumva...
Sunt gata sa renunt...

Ionut Apostu



Sunt tanar

V-ati gandit vreodata ca a fi tanar inseamna a avea bun simt ?

Ei bine, a fi tanar inseamna a avea bun simt. Sau mai bine spus ar trebui sa insemne acest lucru. Insa cum decurg lucrurile in jurul nostru zi de zi, nu as prea fi de acord cu aceasta. Atunci de ce promovez acest gand? Pentru ca am vazut tineri cu bun simt ! Si lucrul acesta se intampla
chiar cand trageam deja o linie imaginara peste conceptele mele, peste gandurile mele...

A fi tanar inseamna a vedea nevoia celuilalt...
A fi tanar inseamna a invata sa lucrezi in echipa...

Oare toate acestea sunt doar idei izbite de un perete care se intorc de unde au plecat fara a-si atinge tinta? Oare ma lupt precum Don Quijote cu morile de vant? S-ar putea sa am dreptate sau nu... Un lucru este sigur: atata timp cat pretindem ca suntem crestini ar trebui sa dam totusi dovada si de bun simt. Si asta pentru a nu crea concepte si prejudecati in ceea ce priveste lumea neoprotestanta, o comunitate, o persoana...

A fi tanar inseamna sa ai o tinta. De ce nu ar fi aceasta o tinta, un scop, o preocupare... sa fim cu bun simt...

Intre timp, sa stiti ca inca mai exista fluturi care mor... mor cand desopera o taina...

Actualitatea

Clopotei

Duminica, 29 august 1999, a avut loc in Biserica Crestina Baptista nr. 1 din Iasi un eveniment inedit atat pentru Biserica cat si pentru aceasta zona a Moldovei. Despre ce este vorba? Este vorba despre vizita unui "cor" de clopotei !? Acest ansamblu este compus din tineri de la liceul crestin din Oradea (si nu numai) si este condus de doamna Corina Paul.

Curier & Posta redactiei

Adrian Sbingu (Constanta): Va multumesc pentru revista si pentru promptitudinea cu care imi este trimisa chiar fara a subscrie pentru ea. Ma gandesc de mult la o solutie de acest fel si iata un posibil raspuns (Salt Street Journal). Ma numesc Adrian Sbingu, fac parte din biserica baptista "Sfanta Treime" din Constanta si in curand, sper sa pot achizitiona un nume de domeniu si ceva spatiu pe un server in vederea gazduirii unei pagini a tineretului din biserica. Consider ca ar fi bine venita o colaborare intre noi si dumneavoastra, constand de exemplu in includerea pe site a unei arhive Salt Street Journal si posibilitatea de a subscrie la revista dumneavoastra... Mentionez ca aceasta activitate e voluntara si nu vine decat din dragostea de Dumnezeu si din dorinta de a o comunica oamenilor intr-o maniera moderna, punand in slujba Domnului ce avem mai bun si ce stim mai bine. In speranta unei bune colaborari, Va multumesc.

Nota redactiei: Draga Adrian, cititorii mai vechi nu sunt “subscrisi” pentru ca am introdus acest mecanism mai tarziu, ei primesc revista fara nici o problema. De altfel ne straduim sa trimitem in mai multe formate revista, de exemplu doar textul (sunt cititori care au vrut asa). Mecanismul de subscriere este o forma clara de relatie intre revista si cititor. Asteptam cu mult interes pagina pe care intentionezi sa o realizezi impreuna cu tinerii din biserica ta. Primul lucru cu care va putem ajuta este a publica adresa paginii voastre, cu invitatia de a fi citita. Asteptam lucruri concrete, credem intr-o buna colaborare. Si noi iti multumim!

Arpi (Iasi): Domnu' redactor sef! V-am scris ultimul email din prietenie, nu ca sa il publicati. Cititorii s-ar putea gandi ca sunt rautacios. Nu vreti sa imi dati, va rog, emailul lui Cheptene? Altfel nu pot verifica veridicitatea informatiilor, si mi-e groaza sa-i public marturia personala.
Hasta la vista!

Nota redactiei:
“Fie sa ramana numai cel ce HAR
are de-a renaste, curatit prin jar,
dintr-a lui cenusa, din putinu-i scrum,
astazi, ca si maine, pururi si acum.”
(Serban Foarta - PHOENIX)

Emanuel (Australia): Va multumesc din nou pentru revista, doresc ca Dumnezeu sa va binecuvanteze. De sigur toti gresim unii intr-un fel, altii altfel, toti gresim asa ca trebuie sa ne ajutam unii pe altii si sa ne sprijinim unii pe altii caci suntem Frati Romani, nu numai Romani ci si in Domnul frati. Nu stiu, dar ma bate gandul sa fac o calatorie inapoi in tara dupa o perioada de mult timp si poate ne vom intalni. Daca nu aici pe Pamant atunci dincolo, Domnul sa ne ajute pe toti. Din nou curaj si Domnul cu voi.

Nota redactiei: Va multumim pentru gandurile bune. Ne-am bucura sa va vedem in Romania. Dumnezeu sa va ajute!

Cristian Ghita (Cluj): Ciao la toti! Vreau doar sa va felicit pentru publicatia voastra!!! Cred ca ati avut o idee buna cu "revista electronica". Am si eu o întrebare: Cum ati obtinut adresa mea de e-mail? Va rog, daca puteti sa-mi trimiteti urmatoarele numere în format text. Va multumesc! De asemenea vreau sa va fac o invitatie la pagina web construita de noi: www.RCRwebsite.com Dumnezeu sa va binecuvanteze!!! Cu prietenie, Cristian Ghita

Nota redactiei: Va multumim pentru felicitari si pentru binecuvantare. Raspuns: internet. Nadajduim sa aflam mai multe despre dumneavoasta. Cu prietenie!

Avram Aurel (Timisoara): SFINTE SALUTARI DIN TIMISOARA Felicitari pentru gustul pe care-l da sarea de la Iasi.

Nota redactiei: Va multumim foarte mult!

Benza Samuel (Deva): Draga Eugen, Ma numesc Benza Samuel (20) si sunt din Deva. Ieri am avut ocazia sa platesc contul de mail pe o luna, asta dupa ce o vara inteaga am stat fara cont. Sunt curios cum ati facut rost de adresa. Despre revista ce sa mai zic: Mortala (spunea Petrica Hututui)! Nici nu-ti inchipui ce mult face pentru mine asa ceva. Tematica subiectelor imi place foarte mult. Acum doi ani pe vremea aceasta scoteam pentru noi aici in Deva o foaie a grupului nostru si aveam noi planuri mari de a edita chiar un web pentru asa ceva, dar... Oricum va multumesc foarte mult pentru cadou. Cu aceasta ocazie te rog fa-mi si mie un abonament sau cum ii spuneti voi plus restul de numere anterioare 1 - 17. Cu multa dragoste si respect în Domnul Isus! Benza Samuel

Nota redactiei: Draga Samuel, am “consultat medicul SSJ” si recomanda, ca doza SSJ sa nu fie mortala, o ratie saptamanala, de obicei: duminica. Atentie e molipsitor! Cadou? Ce eveniment s-a petrecut in viata ta? Pentru alte “retete” scrie la adresa cunoscuta. Servus!

Daniel Boca (Iasi): Domnul vine curand! Gandul aceasta ma face pe mine sa trec mai usor peste toate problemele care apar in timpul peregrinarii pe aceasta planeta si cu adevarat speranta ca Domnul Isus poate veni in orice clipa ma tine in viata. Pana atunci insa salut ceea ce dumneavoastra faceti si ma bucur ca ceea ce Dumnezeu a ingaduit ca noi (oamenii) sa descoperim sa ne ajute pe noi crestinii sa ne cunoastem mai bine si sa realizam si asa acea unitate pentru care Domnul Isus se ruga inainte de a se jertfi (Ioan 17). Domnul sa fie cu voi! Daniel.

Nota redactiei: Va salutam si am dori sa aflam mai multe despre dumneavoastra. In ce Biserica mergeti in Iasi? Asteptam alte impresii pana atunci, PA!

Epilog: Am vazut urma pasilor Tai insangerata, asa am gasit Calea!

Redactia

Alina Simion
Aretta Bazdara
Eugen Eremia
Eduard Orasanu (redactor sef)
Ionut Apostu
M. P.
Sabina Dodan

"The Salt Street Journal" apare la Iasi in fiecare duminica.

Pentru a va abona sau pentru a refuza aceasta revista electronica trimiteti un mesaj la adresa (...) cu subiectul "subscribe SSJ" sau “unsubscribe SSJ”, specificand adresa (adresele) la care doriti sa primiti revista sau sa nu o mai primiti. Va multumim

"Frumusetea va salva lumea!" F. M. Dostoievski
iar frumusetea este
HRISTOS

Niciun comentariu: