The Salt Street Journal nr. 8 (6 iunie 1999)

nr. 8 - 6 iunie 1999
~ editat la Iasi ~
~ apare in fiecare duminica dimineata ~
“Voi sunteti sarea pamantului.” (Matei 5:13)

Sumar: editorial, prima stire, cuvantul, cugetari privind Evanghelia dupa Matei, dictionarul teologic, crezul de la Chalcedon, reflectii scripturale, raftul de carti, mcc, miezonoptica, reflectii culturale, un bob de sare, un alt bob de sare, viata crestina, sunt tanar, curier, actualitatea, posta redactiei

Eduard Orasanu



Editorial

(prima parte)

In numarul 329 al revistei "DILEMA", putem citi si articolul intitulat: "Mahalaua postcomunista". Din acest articol vom decupa urmatorul pasaj: "Pe celalalt colt e o biserica noua, baptista. Un tanar din cartier, Alexandru, imi spune ca a devenit credincios. Probabil, baptist, nu prea stie bine. Nu stie nici daca parintii l-au botezat cand era mic. Are 20 de ani, si-l regreta pe Ceausescu."

Asadar avem in fata un articol in care se contureaza traiul la periferia Bucurestiului. Sunt scoase in relief toate metehnele, neputintele, si mizeriile spatiului insufletit de oameni. Multa bezna, mult zgomot, necivilizatie si viata traita de-a valma. In acest carusel al tristelor imagini intra si acest tanar (Alexandru). Periferic si anormal, el este asezat alaturi de intreaga harababura.

"Iuti si sarati", asa cum ne stim nu putem sa nu punem intrebarile: Cine poate deveni credincios si nu poate marturisi (in parte) credinta lui? Cine spune: sunt in trupul si in comunitatea ce o formeaza Biserica, dar nu stiu care ? Cine? Un mare zapacit!

"Sarati si iuti", asa cum ne sta bine, punem intrebarea: A fi baptist este o stare de periferie? In comunitatea baptista se aduna numai stupizii si nostalgicii? Mai, sa fie !

(partea a doua)

In pelicula "La vita e bella"* intalnim un alt "zapacit". Un mare zapacit, un iubitor de viata pus mereu pe glume. Un luptator cu zambetul pe buze, ce foloseste ca arma hazul si imaginatia. Cine? Roberto Benigni ! Un mare zapacit, un iubitor de familie si copii, gata de sacrificiu si daruire. "Zapacitul" stie ce vrea, stie in ce crede, stie ce sa revendice. Este un luptator impotriva acrelii si "ironic" cu antisemitismul. Roberto Benigni joaca rolul unui tata evreu, indragostit de nevasta lui si mai ales foarte apropiat de fiul sau. Cuplul acesta, tata si fiu, umplu o imagine vie si cutremuratoare. In spatii incredibile si severe, tatal inventeaza si improvizeaza cat mai multe pentru ca sufletul si puritatea copilariei sa nu se piarda. Cel mai impresionant lucru din film este cum copilul isi asculta si crede tatal. Toate sunt precum tatal spune, cenusiul incepe sa sclipeasca si tragicul este o joaca. Tatal, e caraghios, dar tandru. E guraliv, dar stie sa taca. Traieste zambind si moare in pas de carnaval. Pretuieste viata si nu e sufocat de paragina din jur. El se afla la periferia vietii, dar partea lui o asuma integral...

(o posibila concluzie)

Sunt tanar, am o gramada de dileme si viata e frumoasa!
* filmului "La vita e bella" i-au fost decernate trei premii Oscar.


(Turnul Manastirii Golia - Iasi. Foto: Vasile Dorin)

Prima stire

In numarul trecut am amintit in parte si din pacate cu erori o stire despre Congresul Baptistilor Romani, desfasurat la Lugoj. De aceea reluam aceasta stire cu mai multe amanunte si ne cerem scuze pentru greselile strecurate. La acest congres au participat 725 de delegati din numarul total de 794; ceea ce reprezinta cea mai buna participare la Congres dupa 1989. Congresul a ales urmatorul comitet executiv: Paul Negrut, presedinte; (rector al Institutului Biblic "Emanuel" din Oradea), Onisim Mladin, secretar general; Vasile Al. Talos, vicepresedinte misiune; Mihai Mihut, vicepresedinte comisia pastorala; Viorel Iuga, vicepresedinte educatie biblica; Gyula Borzasi, vicepresedinte pentru maghiari; Otniel Bunaciu, secretar general adjunct. La acest Congres s-a infiintat bordul de misiune cu doua departamente: unul pentru misiune interna si unul pentru misiune externa. Din punct de vedere al misiunii, acest Congres reprezinta inceputul oficial al misiunii externe a Uniunii Baptiste din Romania. (Stire preluata de pe RoboamLink)

M. P.



Cuvantul
randuri nelinistitoare

Ascultand diverse predici, fel de fel de mesaje biblice, mi-am dat seama ca unii dintre vorbitori, romani fiind, au o "groaza" de probleme in vorbirea corecta a limbii romane. Dezacordurile gramaticale si repetarea unor cuvinte intr-o fraza, de un numar nepermis de ori, te zgarie la ureche, iar daca ignori ideea care se doreste a fi exprimata, discursul nu este decat o sfidare la adresa auzului. Astfel, vorbitorul risca ca o parte din auditoriu sa nu ramana cu nimic din toata predica, decat cu evidenta lipsei regulilor elementare de gramatica. Nu vreau sa spun ca vorbitorul nu are o relatie profunda cu Dumnezeu sau ca ideile pe care incearca sa le exprime nu sunt sanatoase. Dar, pentru a fi un bun predicator, ai nevoie de ceva mai mult, pentru ca nu poti aparea in fata oamenilor, fiecare din ei cu o cultura diferita, decat daca ai in spate un bagaj minim de lecturi, de cultura generala. Lipsa vocabularului, lipsa cuvintelor cu ajutorul carora sa sustii o idee, un punct de vedere, vine din lipsa lecturilor, iar din lipsa lecturilor vine lipsa culturii - ingustimea. Prin urmare, un bun vorbitor are un vocabular bogat, obtinut prin lecturi sistematice si diverse. Unii vor spune ca Dumnezeu cand vrea sa-si faca lucrarea printr-un vorbitor, El ii va da cuvinte, idei, tot ce-i trebuie. Adevarat acest lucru, dar Dumnezeu lucreaza in acest fel in situatii cu totul si cu totul exceptionale, iar aceasta nu este si nici nu trebuie sa fie un motiv pentru a nu ne instrui, pentru a fi nestiutori.

Danut Jemna



Cugetari privind Evanghelia dupa Matei (II)

De la venirea in lume a Fiului lui Dumnezeu, existenta noastra cunoaste o noua expresie. Odata cu Christos, in lume s-a pogorat o intreaga priveliste, o dimensiune cu totul noua, pe care Evanghelia o numeste "Imparatia Cerurilor". Pe aceasta cale se deschide un dialog intre om si Dumnezeu, care nu a fost posibil pana acum, un dialog care are in vedere omul, sensul pentru care a fost facut si in care omului i se ofera o solutie de la Dumnezeu. In acest cadru, Evanghelia devine marturie si autoritate, expresie si putere a "Imparatiei Cerurilor" pogorate in lume; devine norma si calauzire, ca un instrument de pastrare, comunicare si vitalizare a lucrurilor care guverneaza viata celor ce s-au inscris pe drumul Imparatiei. Cuvantul scris al lui Dumnezeu s-a pastrat si a devenit eficient la nivelul unei comunitati de persoane care traia Adevarul.

Aceasta comunitate este "spatiul" existentei "omului celui nou", restaurat, in care se dezveleste chipul lui Dumnezeu cel acoperit de pacat.

Acest organism viu, acest "trup", comunitate a celor credinciosi, isi duce existenta in aceasta lume pana la "ziua de apoi", pana la implinirea lucrurilor. Avem de-a face cu un nou "mediu", o "fire" noua, un "acoperamant" (Biserica), care pe acest drum are cu sine un continut: realitatea lui Dumnezeu facut om, mantuirea savarsita de Omul al Doilea, Fiul lui Dumnezeu si Fiul Omului. Cum in aceasta lume ramanem sub limitele existentei create, acest continut a fost si este supus unor constrangeri: comunicare, explicare, marturisire, intrupare, pastrare. Formalizarea in scris a acestui continut a devenit o cale care sa raspunda deopotriva, atat constrangerilor date de limitele existentei umane, cat si riscurilor impuse de acestea (eroare, greseala).

Evanghelia s-a nascut in Biserica, la asistenta si inspiratia Sfantului Duh, ca garant si pazitor al Adevarului. Astfel, intre Biserica si Evanghelie se creeaza o relatie cu implicatie dubla: Biserica naste Evanghelia; Evanghelia da marturie despre viata si continutul Bisericii.
De aici rezulta ca Evanghelia poate fi interpretata, comunicata, doar in Biserica si de Biserica.
(va urma)


(textul acesta se poate citi integral in "Danut Jemna" - Cugetari privind Evanghelia dupa Matei)

Dictionarul Teologic

"De cand e Tatal, e si Fiul si Duhul Sfant."

"Numele personal deosebit al Tatalui si al Fiului arata relatia intre ei ca Persoane deosebite, insa in baza fiintei comune. Nici unitatea fiintei nu e anulata de deosebirea Persoanelor, nici deosebirea acestora de unitatea fiintei. Relatia le uneste pe amandoua."

"Ca sa mentinem definitia iubirii ca act divin, fiintial si in acelasi timp definitia acestui act ca relatie, iar fiinta divina ca una, e necesar sa vedem fiinta divina simultan ca unitate - relatie, ca relatie in sanul unitatii. Nici uinitatea nu trebuie sfaramata in favoarea relatiei, nici relatia anualata in favoarea unitatii. Ori, Sfanta Treime e mai presus de deosebirea dintre unitate si relatie, asa cum le intelegem noi."

"Dumnezeu nu este numai existenta fara de inceput ci si existenta iubitoare fara de inceput. Numai asa este existenta desavarsita. Ca atare, El este din eternitate comuniunea iubitoare, mai bine zis tripersonala. Numai o Persoana poate iubi si numai o alta Persoana poate fi iubita. O Persoana este din eternitate Tata si alta Fiu, in iubirea cea mai deplina si in Duh Sfant, care sa mareasca iubirea fiecarei Persoane de cealalta. Exista din veci iubirea."
(Dumitru Staniloaie)

Crezul de la Chalcedon

Asadar, urmand pe Sfintii Parinti si marturisind pe Unul si Acelasi Fiu, Domnul nostru, invatam cu totii in acord unii cu altii ca:

Acela este intru dumnezeire desavarsit si
Acelasi este desavarsit in umanitate,
cu adevarat Dumnezeu si, Acelasi,
cu adevarat om din suflet rational si din trup,
de aceeasi substanta cu Tatal
in ceea ce priveste dumnezeirea,
si Acelasi de aceeasi substanta cu noi
in ceea ce priveste umanitatea,
Acelasi in toate identic cu noi, in afara de pacat,
nascut din Dumnezeu inainte de veacuri,
in privinta dumnezeirii
si, in zilele cele de pe urma,
pentru noi si pentru a noastra mantuire,
din Fecioara Maria, Nascatoarea de Dumnezeu,
in privinta umanitatii;

Unul si Acelasi Hristos Domnul, Fiul, Unul Nascut,
fiind cunoscut in doua firi, neamestecate,
neschimbate, neimpartite, nedespartite,
nefiind stearsa cu nici un chip deosebirea firilor din cauza unirii,
ci, fiind salvata mai degraba de specificul fiecarei naturi,
si, intr-o singura persoana si
intr-un singur ipostas venind impreuna,
nu este despartit sau impartit in doua persoane,
ci, Unul (fiind) si Acelasi Fiu si Unul Nascut Dumnezeu,
Logosul, Domnul, Isus Hristos,

Dupa cum de sus au (primit) profetii cu privire la El,
si cum El Insusi apoi ne-a invatat mai departe si
cum (ne invata) acest simbol al Parintilor predat noua
in Chalcedon, in ziua 22 a lunii octombrie a anului 451

(traducere din limba greaca de Marius Cruceru)

Eugen Grigoroscuta



Reflectii scripturale

Invinsii incep cu locul al doilea

Paradoxal, "argintul" este semnul distinctiv al primului perdant intr-o lupta. Poate cel mai elocvent exemplu pentru o asemenea lupta este apostolul Pavel in relatarea biblica din 1 Corinteni 9:24-27.
Barbatul de fier, Pavel, invingator in teribilele lupte si incercari din 2 Corinteni 11:24-33, cu fiarele din Efes (bipede sau patrupede?!), sau in atatea alte batalii, este confruntat in textul mentionat, poate cu lupta cea mai grea - cea cu sine insusi. Pentru ca este lupta mea si a ta si a oricui, sa schitam cateva detalii.

Comparatia folosita de Pavel, din domeniul sportului, nu cred ca este intamplatoare. Cui se adresa el? Unor cetateni care apartineau poporului ce a dat lumii Jocurile Olimpice.
In lupta vietii toti alergam, dar dupa ruperea firului ce marcheaza finalul cursei, ne asteapta cununa, sau cel mult un premiu de consolare? A alerga "in asa fel" incat sa obtinem premiul, presupune sa ne conformam unor reguli precise. Pavel le stia, le respecta, le expunea altora si... a castigat. Ce facem noi astazi?

Renuntarile, sacrificiile, desi nu intotdeauna usor de acceptat, sunt o componenta a victoriei. Campionii arenelor sportive accepta aceste "supuneri la tot felul de infranari" pentru un trofeu efemer. Suntem noi gata sa platim pretul pentru o cununa "care nu se poate vesteji"?
Atletul din cursa de 100 m plat este dispus sa se antreneze 4 ani, 6 zile pe saptamana, 4 ore pe zi, pentru o finala olimpica ce dureaza aproximativ 10 secunde, la capatul careia straluceste o medalie. Cat suntem dispusi sa sacrificam eu, tu, ca si crestini, pentru o cursa ce dureaza toata viata, dar care la final are o promisiune facuta de insusi Dumnezeu?
Alergarea nu e la intamplare! Daca nu se respecta propriul culoar, e inutil! Esti, sunt descalificat! De cate ori noi ca si crestini am avut grija mai mult de "culoarul" celui alaturi de care alergam mai mult decat de al nostru! De cate ori nu ne-am luptat (am boxat) cu aerul? O energie cheltuita in mod inutil: de ce? Nu este doar o intrebare retorica, ci, in cazul unui raspuns nesatisfacator, conduce la clasicul exemplu al celui ce alearga singur si, paradoxal, iese pe locul al doilea. Aceasta lupta (a mea cu mine insumi) nu poate fi evitata, este o realitate cu care ma confrunt zilnic. Apostolul Pavel a castigat-o!
Nu este o formalitate, dar nici o imposibilitate. Poate fi castigata pentru ca am o promisiune: "Eu sunt cu voi in toate zilele."


(recomandam a se vedea "Eugen Grigoroscuta - Galeriile de reflectii scripturale")

Eduard Orasanu



Raftul de carti

Kahlil Gibran - "Profetul"

Ce greu se traiesc cuvintele profetului! Ele sunt o incantare da nu un "camin". Caci cine poate fi cuprins in intregime de cuvinte? Cuvintele inverzesc ramuri si amintesc de o vara, pe care unii nu o traiesc niciodata. Fiecare din noi ne invesmantam in cuvinte, in ele ne ascundem sau ne regasim. Iubirea si iertarea o rostim prin cuvinte. Ce greu se traiesc cuvintele profetului! Ele vor sa ajunga la cele mai adanci sentimente si sa vindece cele mai dureroase rani.

Citat din carte:
"Si un adolescent indrazni:
Vorbeste-ne despre Prietenie.
Si el zise:
Prietenul - este raspunsul dat nevoilor voastre.
El este ogorul pe care-l semanati cu dragoste, si-l secerati din recunostinta,
El este caminul si masa voastra,
Fiindca la el veniti asemeni flamanzilor, cautandu-l pentru oaza de liniste.
Cand prietenul isi descopera gandul, nu va inclinati, spre "nu"-ul sinelui vostru,
nici nu-i refuzati acel "da" asteptat,
Iar cand este inchis in el, inima voastra nu inceteaza a-i asculta inima;
Pentru ca in prietenie, toate gandurile, toate dorintele,
toate asteptarile se nasc in tacere si sunt parte intr-o bucurie muta.
Nu va intristati cand va despartiti de prietenul vostru;
Fiindca tot ceea ce pretuiti cel mai mult la el, va poate fi mai limpede in absenta-i..."
(va urma)

Eugen Eremia



Muzica Crestina Contemporana

Salutare natiune!

Ceva nou pentru iubitorii muzicii crestine contemporane: la Iasi pe 4,5 si 6 iunie a avut loc un concert extraordinar de muzica crestina contemporana romaneasca, cu titlul "NEW GENERATION FESTIVAL". La acest eveniment au participar formatii din Romania si din strainatate. Atmosfera a fost incinsa de chitarile electrice ale celor de la Eden, Five Twenty, One care au cantat live, formatia Contrast si Chris cu Luminita cantand cu negative. Calitatea muzicii a fost fost de un nivel ridicat la formatii ca Five Twenty si Contrast. Am sa va spun un pic despre cei de la Contrast. Au luat fiinta acum un an si jumatate si provin dintr-o Biserica Penticostala din Bistrita. Ei se ocupa cu inchinarea in Biserica, ceea ce le-a dat posibilitatea de a afla ce inseamna sa-L lauzi pe Dumnezeu cu adevarat. Stilul pe care il abordeaza incepe cu rap si se termina cu funk-alternativ. Frumoasa combinatie! Va voi spune mai multe despre acest concert si despre formatiile care au participat in numarul urmator.

Miezonoptica
“Fiecare are dreptul la banalitatile lui!"

Mergeam starnind frunzele cazute, covorul ruginit se intindea croind poteci nebanuite. Padurea ma infasura protectoare, era alintarea pacii fara de pricepere. Mainile mele erau obosite, patate si nevrednice sa se prinda de cer, ma bucuram de ingaduinta de a mangaia trunchiuri brazdate de vant. Trebuia sa invat sa privesc ceru... Aveam palmele umede, sopteam trunchiului: “Spune-i ca-L iubesc! Tu Il simti mai bine. Dincolo de scoarta cenusie e loc neted si catifelat, loc plin de seva si viata. Spune-i ca-L iubesc! Tu ajungi cu privirea mai sus.” Stiam ca peste mine vor bate vanturi si chipul meu va fi brazdat, dar aceasta va fi doar o crusta ce protejeaza imiresmatul loc pentru Cel mai vrednic locatar. (Eduard Orasanu)

Dan Gheorghiu

Reflectii culturale
CONSIDERATII ASUPRA CAII DE REVITALIZARE A CONCEPTULUI DE CULTURA

"Dar cine lucreaza dupa adevar, vine la lumina." (Ioan 3:21)

II

In timp ce, pe de o parte un partid, dupa insasi etimologia notiunii asa cum o redau dictionarele, nu poate reprezenta in cadrul unui popor mai mult de o grupare aderenta la un anumit program politic, coexistenta cu alte grupari partinice bine definite, pe de alta parte cultura, da, reprezinta prin esenta ei spiritualitatea unui popor in ansamblul sau, prin totalitatea valorilor sale atat spirituale cit si materiale. Marea tragedie a culturii noastre a constat in faptul ca, printr-o permanenta si insuportabila urmarire, hartuire, terorizare si extenuare aproape totala, a fost aruncata in lanturile chinuitoare ale defetismului, a fost despuiata amputandu-i-se aproape orice podoaba a valorilor autentice si a bunului simt - ca putinta de manifestare efectiva si afectiva – si obligata prin dictat sa joace dupa "bunul" plac al unei minoritati, in speta al unui individ (familii), intr-o asa zisa "cantare a Romaniei" ce in fond nu era decat un instrument de pervertire organizata a CULTURII NATIONALE in "cultura nationala", intr-un dezgustator "cult" al personalitatii.

Alina Simion



Un bob de sare

(poveste orientala)

A fost odata un om care avea o pasare rara. O avea inchisa intr-o colivie si o ingrijea atat de bine incat zilnic pasarea era din ce in ce mai frumoasa, iar penele ei deveneau mai stralucitoare. Omul pretuia mult pasarea minunata si era convins de recunostinta si fidelitatea acesteia. Dar intr-o dimineata dori sa testeze loialitatea micutei vietuitoare si nu a mai inchis portita inchisorii (colivia). Si pasarea insela asteptarile omului, zburand. Zbura atat de departe si intampina atatea necazuri incat se intoarse intr-o stare jalnica la vechiul ei stapan. In nechibzuita ei aventura, pasarea aceasta...
(va urma)

Sabina Dodan



Un alt bob de sare

E prea complicat sa traiesti:
pentru ca inima are nevoie de soapte,
pentru ca trupul are nevoie de mangaieri,
pentru ca viata daruieste sperante neimplinite.
Dragostea ucide ceva in oameni...
Credinta e cea care ii face vii...
Moartea este cea care le distruge pe ambele.
Dar daca nu mai avem timp ?

Galia Eremia

Viata Crestina
STRATEGIA FAPTELOR

Am vorbit destul despre lucruri triste. Sa incercam sa ne inaltam deasupra cotidianului, caci la bucurie am fost chemati (Fil 4:4). In mod deosebit se simte acest fapt in cartea Faptele Apostolilor. Chiar daca inceputul nu este foarte luminos si situatia nu era incurajatoare - ucenicii traiau o stare de confuzie - un lucru este cert: Hristos a inviat din morti. Aceasta minune si taina era o sursa de speranta pentru ucenici: ei s-au intors in Ierusalim, locul condamnarii Invatatorului lor. Au ramas in asteptarea implinirii fagaduintelor date de Isus, si anume, pogorarea Duhului Sfant, pentru ca ei sa fie martori in Ierusalim, In Iudea, in Samaria si pana la marginile pamantului (Fapte 1:8). Peste zece zile lucrurile s-au petrecut asa cum au fost promise. La coborarea Duhului Sfant ucenicii au vestit lucrarile marete ale lui Dumnezeu in limbi, Petru a predicat cu putere, s-au convertit trei mii de suflete si au fost botezati - s-a nascut Biserica! Acest mic grup proclama vestea buna despre Hristos in puterea Duhului Sfant, vestesc despre Isus ca Mesia Cel asteptat de toti care a murit pentru pacatele oamenilor, dar a biruit moartea prin inviere. Astfel istoria a cunoscut inceputul celei mai mari miscari. Vorba lor simpla indeparta orice obstacol din cale pentru ca simteau : Dumnezeu era cu ei. Se iubeau astfel incat pacatosii erau atrasi de modul lor deosebit de vietuire. Avem multe de invatat de la acei oameni - cum sa vestim Evanghelia si cum s-o traim, mai ales. Urmandu-i vom putea avea aceiasi influenta asurpa omenirii.

Ionut Apostu



Sunt Tanar

Sunt tanar, am o gramada de Dileme si Viata e frumoasa!

Am fost la festival!* Din curiozitate sau poate din dorinta de a asculta o muzica care sa ma incante si incurajeze. Dar mare mi-a fost surpriza si la fel de mare a fost si deziluzia ca in loc de incantare, incurajare si frumusete, am aflat MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC. "Cantaretii crestini" care au aparut pe scena ma puneau in dificultatea de a afla prin ce se deosebesc de ceilalti cantareti care nu se recomanda pregnant si nu afiseaza ca pe o virtute crestinismul. Dupa trei ore nu am reusit sa ma clarific, dimpotriva purtam in sufletul meu un "bolovan" de
zgomote.

Am fost la festival! Cu deschidere si fara prejudecati. Doream sa cunosc un fenomen crestin nou si sa inteleg aceasta forma de manifestare. Dar pe cat de mare mi-a fost deschiderea atat de mult mi-au fost inselate asteptarile. Nu sunt absurd si nici nu sunt un necunoscator al stilului rock. Dar cred ca trash-ul si punk-ul este incompatibil cu caldura si dragostea cu care intinzi o mana. Aceasta "intindere de mana" eu o definesc ca pe o chemare spre Hristos. Ce ciudat este ca unul dintre organizatori a "profetit" ca la aceasta manifestare se vor converti cinci sute de tineri...pe cand in sala erau in jur de o suta. Poate ca marea majoritate a celor care lipseau erau la Concertul formatiei Holograf sau poate la concertul in aer liber ce se desfasoara in fiecare seara in strand. Cu alte cuvinte organizatorii acestui concert au ignorat o concurenta atat de puternica. Pun urmatoarea intrebare: Cum pot acesti cantareti sa cante cu atata duritate si zgomot despre salvarea sufletelor tinere, cand Romania este "pe primul loc in Europa la numarul de avorturi"... Am fost la festivalul "New Generation Festival"...

P.S. Regret ca nu am fost la Holograf!
°Acest text reflecta imaginea unei singure seri, cea la care eu am fost!

Curier & Posta redactiei

“Da, mesajul meu poate fi catalogat ca un "model" cultural... desigur neoprotestant insa dati-mi voie sa va spun ca radacinile mele sunt ortodoxe iar biserica unde am "nimerit" nu este nici pe departe cea mai "restrictiva" biserica. Ciudata DA, poate, insa cum am mai spus dupa Cuvantul Lui Dumnezeu. Incerc sa trec peste raspunsul peiorativ pe care l-am primit din partea redactiei, poate ca in domeniul computerelor as putea peiorativ sa "demolez" si nu sa "zidesc" impreuna cu dumneavoastra (pentru ca la asta ma pricep - computerele), insa intrebarea mea vine dintr-o framantare reala legata de "invazia" culturii nu in viata noastra (pentru ca ea este deja in viata noastra), ci in mesajul Evangheliei noastre. Cititi in Fapte si vedeti cum pune Petru problema in cele cateva cuvantari ale sale in Templu cu privire la ce faceau ucenicii. Ei nu vesteau un Dumnezeu bland, iubitor, mare, care acopera totul. Ei nu-si dadeau cu parerea filosofic cu privire la viata, moarte, Vechiul Testament. Mesajul lor era foarte clar si daca stau bine sa ma gindesc era fundamentat in INTREGIME pe Vechiul Testament. Centrul discursurilor este HRISTOS UCIS DE EVREI, FIU AL LUI DUMNEZEU, INVIAT A TREIA ZI DUPA SCRIPTURI si nu un anunt cu privire la o mare evanghelizare care va avea loc ceva mai tarziu, cu intrare libera, in care vom canta, vom povesti despre crestinism s. a. m. d. Dragii mei as putea la nesfarsit sa scriu despre lucrul acesta si credeti-ma nu sunteti primii care m-au acuzat de "ingustism teologic", dar as vrea sa ma opresc la constatarea pe care a facut-o Gamaliel, daca aceasta este o lucrare de-a lui Dumnezeu cine sunt eu sa o opresc, asa ca va urez drum bun si Dumnezeu sa va tina in harul Sau! Nicu Bagiu (?)

"Ma bucura renasterea spiritului de Sararie de care mi-era atat de dor, imi era dor de Sararia anilor 1984-89. Sper sa tina. Cred ca unii dintre voi isi amintesc acele vremuri in care se prezenta cate o carte buna pe care o cumparam la pachet cu manualul prelucratorului prin aschiere, cand vedeam Rubliov de cite 10 ori si cand ne uitam la Glissando sau Ben Hur pe ascuns... ce vremuri....." Marius Cruceru (Oradea)

Nota redactiei: Aferim! Ca bine mai graiesti! Cum le spui 'mneatale, nu le spune nimeni. Parol, moncher.

"Despre Kosovo si NATO, (...) Cred ca sunteti partizanii sarbilor, mai mult din solidaritate fata de ei, decat din motive intemeiate. Cu asta nu vreau sa va supar. Pe de alta parte, NATO a sarit calul dur tare. Intr-o cearta amandoua partile au putina vina, dar voi aratati cu degetul numai pe imperialistul american, pica-i-ar bomba in ocean, vorba romanului Gyuri (Pascu). Nu uitati ca si in problema maghiarilor din Romania nu se pune niciodata intrebarea: "Au oare si astia un pic de adevar?". Multumesc pentru timpul vostru. V-as fi putut spune astea in direct, personal, dar am vrut sa fie oleaca mai oficial. Pa!" Arpi (Iasi)

Actualitatea

Kosovo
"Give peace a chance" John Lennon

Presedintele Serbiei a acceptat planul de pace impus de NATO. Comandantii militari ai celor doua parti s-au intalnit la sfarsitul acestei saptamani.

Redactia

Alina Simion
Eugen Eremia
Eduard Orasanu (redactor sef)
Ionut Apostu
M. P.
Sabina Dodan

Au colaborat la acest numar

Dan Gheorghiu (corectura)
Danut Jemna
Galia Eremia
Eugen Grigoroscuta

Posta redactiei :

Mutumim tuturor celor care ne-au scris. Am primit mesaje din Romania: Iasi, Oradea, Timisoara, Cluj, Constanta, Slobozia si din diaspora: Australia si USA. Danut M. (Iasi): Iti multumesc pentru recomandarea de a vedea filmul. Despre celelalte subiecte, vom pastra tacere si vom fi vigilenti. Nu am avut timp sa traducem acea rugaciune, dar o vom face. Marius Cruceru (Oradea): Ne intrebi ce stim despre Institut prin filiera iesenilor de acolo. Nu stim mai nimic, nu prea comunica cu noi. Iti multumim pentru traducere si pentru aprecieri. Suntem sase oameni! Ce-ai zice sa-ti facem o vizita, vara aceasta? In rest, cele mai calduroase salutari. Pa! Dan Oros (USA): Ne bucuram ca v-a fost de folos Nota (informatiile gramaticale) si va multumim pentru aprecieri. Dumnezeu sa va binecuvanteze! Leontiuc Gelu (Timisoara): Ne bucuram ca am ajuns la o intelegere. Asteptam sa dezvoltam si alte forme de colaborare. Marhao Liviu (Cluj): Sunteti un neobosit emitator de mesaje, dar nu toate ne sunt de folos. Oricum va multumim foarte mult! Nu am uitat de caseta. Lucian Mihailescu (Slobozia): Va multumim pentru mesaje. La momentul potrivit le vom publica! Nicu Bagiu (?): Am publicat al doilea text al dumneavoastra dintr-un spirit de corectitudine si pentru ca nu ne temem de critici. Credem ca situatia nu e atat de proasta! Arpi (Iasi): Salut, "gagiule"! Ce mai faci? Cum e cu festivalul? Te intrebam oficial, desi am fi putut discuta personal. Silviu Despa (?): Va multumim pentru materialul trimis. Mai vorbiti-ne despre fundatia dumneavoastra. Emanuel (Australia): Incepem cautarile pentru studiu biblic pe dischete. Daca vom gasi, lucrurile ar fi simple. Oricum avem in revista o noua rubrica: Reflectii scripturale. Stim ca nu e suficient. Tinem legatura; o rezolvam noi cumva. Marius Sarbu (Constanta): Sunt interesante gandurile pe care le-ati trimis. Poate vom traduce cateva si le vom publica, dar momentan nu mai avem spatiu. Va multumim si mai asteptam vesti de pe litoral... Robert M. (USA): Iata un nou week-end a venit. Noi dormim linistiti iar tu citesti "fituica". Neobosit "sarar", cat ai sa trudesti. Nu vrei sa fii corespondentul nostru din America? Oricum te-am cooptat in "Academia Sararilor". Salut! Asteptam semnale din partea dumneavoastra la (...) Va rugam sa ne semnalati eventualele probleme tehnice cu care primiti aceasta revista.

Pentru a va abona sau pentru a refuza aceasta revista electronica trimiteti un mesaj la adresa (...) cu subiectul "subscribe SSJ" sau “unsubscribe SSJ”, specificand adresa (adresele) la care doriti sa primiti revista sau sa nu o mai primiti. Va multumim

"Frumusetea va salva lumea!" F. M. Dostoievski
iar frumusetea este
HRISTOS

Niciun comentariu: