The Salt Street Journal nr. 35



saptamanal de cuvinte proaspete

La realizarea acestui numar au participat: Adrian Plamada, Danut Jemna, Danut Manastireanu, Dan Gheorghiu, Marin Cantea

Cuprins: Editorial, Prima stire, Litera, Cugetari privind Evanghelia dupa Matei, Perspective teologice, Raftul de carti, Cinquecento, Andante, Trandafiri din Saron, Perspective psihologice, Cronica cinematografica, Un bob de sare, Un alt bob de sare, Sunt tanar, Curier&Posta redactiei, Epilog, Informatii subscribe/unsubscribe.

Eduard Orasanu



Editorial

Intre solemnitate si huiduiala se afla tot ce a acumulat, invatat si trait de zece ani incoace poporul roman. Intre Guvern si Gara de Nord totul e apocaliptic, scurtcircuitat, si ca atare adevarul, dreptatea, revendicarile trebuie sa le simta, adanc, toata suflarea. In Romania sunt milioane de adevaruri, iar dreptatea e un bun personal, doar al nostru, cat despre revendicari ele intrec orice asteptari. In Romania toti suntem tinte, asa cum toti suntem vanatori, hainele "teroristilor", inca negasiti, le purtam noi. Suntem tinte, iar sagetile curg de peste tot. Suntem vanatori, si de aceea tragem in nestire. In Romania totul este impardonabil, nimic nu se iarta si nu se uita. Ne ascutim in priviri cutitele... Si totusi exista o Romanie secunda, nevazuta, calma si potolita. Si totusi exista o Romanie in care se dialogheaza, se dezbate, se confrunta. Unde? Iata de pilda: ARDOR (Asociatia Romana de Dezbateri, Oratorie si Retorica). O asociatie care invita tinerii sa se confrunte in idei pe un ton amical. Invita tinerii sa pledeze pentru cauze la care nu adera in mod obisnuit, astfel sa patrunda in universuri necercetate si refuzate. Invita tinerii sa se priveasca ca parteneri, diferiti si speciali, iar nu ca advesari vicleni si "sangerosi". Spre cinstea redactiei noastre avem si noi un membru al ARDOR, si anume pe Alina. Sa-i fie de bine!


(Grafica cu care s-a editat acest numar. Grafica: Aretta Bazdara)

Academia Prieteniei! Si tu poti fi membru!



Prima stire

Transportul feroviar din Romania a fost paralizat in aceasta saptamana de greva sindicatului Conventia Solidaritatea (reprezentand 70% din angajatii SNCFR). In aceasta situatie calatorii au avut de suferit, ramanad in trenuri, in gari si in imposibilitatea de a afla ce trenuri merg si la ce ora pleaca/sosesc. Revendicarea principala a sindicalistilor se refera la cresterea cu 70% a salariilor.

Adrian Plamada

Litera

Biserica de sub regimul comunist nu cunostea problema somajului, atat de actuala astazi in Romania, sau a tentatiei de a trisa, de a nu fi drept, de a "lua" din ceea ce nu-ti apartine, asupra caruia nu ai drept. Tentatii actuale. Multi incearca sa-si argumenteze aceste manifestari pana si cu versete biblice. La Bucuresti, vara trecuta, in en-gros-ul "Europa" am auzit o emisiune radio (ascultata cu foarte mare interes de mii de oamenii prezenti acolo) in direct, pe tema relatiilor sexuale. Majoritatea celor care raspundeau la telefon spuneau ca si-au inceput viata sexuala la 11 - 12 ani, iar la intrebarea moderatorului la ce varsta sfatuiesc pe ascultatori sa-si inceapa viata sexuala, toti sfatuiau tanara generatie cat mai curand. Problema casatoriei si a castitatii pana in "ziua cea mare" nici nu se punea. Sincer sa va spun nu am audiat niciodata o predica in biserica pe tema vietii sexuale in care sa mi se vorbeasca deschis despre toate. Totusi radiourile se ocupa de acest subiect din plin. Cum reactionam in fata unor astfel de provocari ale celui rau pe care ni le face noua azi? Cred ca multe biserici au ramas cuplate pe nevoile de ieri si daca acestea nu mai exista azi le inventam noi pentru ca doar pe acelea stim sa le rezolvam.

Am schitat in mare ceea ce imi propun sa fie un subiect de meditare pentru toti. Nu vreau sa fiu oaia neagra care critica fara sa faca nimic, ci vreau sa fiu contemporan societatii in care Dumnezeu m-a asezat si, in urma zbaterilor mele, in cuptorul framantarilor, sa primesc incurajarea de a-mi continua si pe mai departe zbaterea.

(Oradea)


(acest text poate fi citit si in "Adrian Plamada - Litera")

Danut Jemna



Cugetari privind Evanghelia dupa Matei (XXIX)

In aceasta categorie gasim pe cei ce zic “Doamne, Doamne”, si care fac din calea Imparatiei Cerurilor o cale a demagogiei, a vorbelor goale, a fatarniciei. Acestia sunt cei care predica si spun multe lucruri frumoase, dar care nu traiesc nimic din ceea ce spun. Ba mai mult, si aici parca cel ce citeste Evanghelia e pus in cumpana, ba mai mult zice, aici sunt si din cei ce vor fi facut minuni si semne, lucruri grozave si de nemaiauzit. Se poate asa ceva? Se poate ca oamenii sa savarseasca lucrurile lui Dumnezeu si ei sa nu fie de partea lui Dumnezeu? Care sa fie mobilul faptelor lor?

Iata ca Evanghelia ne spune ca se poate. Asa ca treba este mai complexa. Omul dispune de libertatea pe care i-a oferit-o Dumnezeu, potrivit cu ratiunea fiintei umane create dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Chiar si dupa caderea firii umane, omul isi pastreaza o anume reminiscenta a libertatii sale: libertatea de a alege sau nu sa traiasca cu Dumnezeu, din Dumnezeu. Istoria devine astfel suma pe care se desfasoara actele libertatii, ale omului si ale lui Dumnezeu. Conform cu Imparatia Cerurilor venita pe pamant, omul se plaseaza intr-un dialog special cu lumea, un dialog al luptei de a duce pana la capat procesul mantuirii, al desavarsirii. Aceasta lupta are loc tocmai in virtutea principiului libertatii. Dumnezeu vrea sa castige omul aici, in aceasta lume, respectandu-i termenii libertatii sale.


(textul acesta se poate citi integral in "Danut Jemna" - Cugetari privind Evanghelia dupa Matei)

Danut Manastireanu



Perspective teologice

FUNDAMENTALISMUL
(continuare)

Spuneam deci ca fundamentalismul si-a desfasurat lupta pe terenul rationalismului si ca incetul cu incetul a devenit nimic altceva decat o alta fata rationalista a teologiei. Liberalismul si fundamentalismul sunt surori, impartasind aceeasi paradigma, acelasi instrumentar, dar cu rezultate diferite, pentru ca punctele de pornire sunt diferite. Rationalistii fundamentalisti au incercat sa raspunda la provocarile liberale si sa gaseasca solutii la toate aceste provocari exclusiv in limitele ratiunii. Evident, liberalii au exaltat ratiunea si au incercat sa readuca, spuneau ei, religia crestina in spatiul ratiunii. De aici incercari ca cea a lui Rudolf Bultmann de a demitologiza crestinismul. Spatiul nu ne permite sa intram in detalii, dar demitologizarea are o anumita legitimitate. Uitati-va de exemplu la ceea ce se intampla in istoriografia romaneasca. Lucian Boia, unul dintre cei mai prolifici istorici romani ai momentului, s-a specializat in daramarea miturilor din istoriografia romaneasca. Potrivit acestora, noi, romanii suntem cei mai viteji, mai destepti si mai harnici dintre oameni. Numai ca lumea nu ne intelege si are nu stiu ce anume cu noi. Ori Bultmann a incercat sa darame o serie de idoli, o anumita mitologie care s-a format in jurul religiei crestine, dar el a impins lucrurile prea departe.


(textul “Perspective teologice” poate fi citit integral in "arhiva de aur" – Danut Manastireanu)

Eduard Orasanu


Raftul de carti

Lewis Carroll
Peripetiile Alisiei In Tara Minunilor

Alisia e mereu fetita care indiferent prin ce trece isi pastreaza varsta, caci constient sau nu, ea refuza o trecere a timpului si nu accepta imbatranirea. Alisia poarta, se pare, cea mai potrivita varsta pentru identitatea ei, iar autorul o pastreaza asa, desi mai tarziu o vede, si asta in realitate, crescand, casatorindu-se... Asadar iesirea din copilarie inseamna parasirea Tarii Minunilor, un exil intr-o lume adulta, o ratacire si o pierdere. Iesirea din copilarie inseamna intrarea in vartejul impulsurilor si tentatiilor erotice, iar Tara Minunilor e teritoriul puritatii absolute.

Alisia e mereu fetita care nu ramane indiferenta la ceea ce i se intampla, crede in politete si in educatie, ea nu refuza absurdul, il gestioneaza, il transforma in plauzibil. Si aceasta chiar daca afla ca exista o scoala unde se predau urmatoarele materii: Pititul si Visul, Aritimetica cu ramurile ei - Ambitionarea, Caderea, Imbulzirea si “Impocirea” (Infrumusetarea) -, Desenul in valuri, Rasul si Plansul.

Alisia are, se pare, cea mai potrivita varsta pentru a nu crede in amenintarile Reginei, care striga mereu: “Taiati-i capul!”, si ca atare nu e de mirare ca nimeni nu executa sentinta; si nici pentru a refuza un joc fara reguli si legi, putin cam ciudat, putin cam sucit.

Alisia e mereu fetita care indiferent prin ce trece isi pastreaza varsta, dar unde sunt parintii ei? De ce aceasta mare absenta? Poate pentru ca fiecare parinte citeste acest basm copilului sau, astfel fiind si prezent si absent, si aproape si departe. Dar dincolo de aceasta expilcatie se afla amprenta vietii autorului.

Aretta Bazdara



Cinquecento

"Totul este in noi, opera noastra este un fel de jurnal" Pablo Picasso

Drama orbilor... Fiecare om isi cara printre ceasuri propria drama... Drama orbilor... Desen precis, jocul culorii e trist. Lucrarea te uimeste in primul rand prin mesaj, Pieter Brueghel cel Batran



a pictat drama secolului sau: lipsa de lumina. Fiecare om ajunge la un moment dat sa se minta ca-si iubeste drama... Acum la final de timpuri iata-ne traind prin intuneric, caci nu cunoastem nici drumul spre lumina, nici cine poate fi lumina. Fiecare om este un lung si tacut suspin al unei dorinte... Care?

...

Peisaj - mai multe pete care intr-un final fericit te duc cu gandul la natura. Un rau, o casa, un deal, o floare, un fluture, un cer... fiecare desenat altfel decat in realitate, desenat asa cum este vazut de artist. Daca nu esti atent poti confunda floarea cu fluturele sau cerul cu raul. Sau... daca esti prea atent se poate sa nu vezi nimic.

(din Oradea)


(Recomandam a se vedea "Istoria SSJ-ului in 6 desene" & Cinquecento - Aretta Bazdara)

Daniel Grigoroscuta



Andante

In zona intermediara dintre genul muzicii de camera si cel de concert, in 1721 Bach a compus asa-numitele Concerte Brandenburgice (Six concerts avec plusieurs instruments - in original), dedicate margrafului Christian Ludwig von Brandenburg, acesta fiind de fapt cel care le-a comandat.

In general concertele brandenburgice respecta modelul tripartit - o parte lenta incadrata de doua parti repezi, exceptie facand primul si al treilea.

Cel mai des interpretat dintre cele sase concerte este al cincilea (BWV 1050)*, in re major (imi voi ingadui o remarca, afirmand ca, dupa parerea mea, este cel mai reusit dintre toate). Grupul concertino este alcatuit din flaut, vioara si clavecin; pe langa acesta, bineinteles, exista si basul continuu (format dintr-un numar foarte redus de instrumente). Elementul de noutate il constituie trecerea clavecinului de la rolul de acompaniator din cadrul basului continuu la rolul de solist, impreuna cu flautul si vioara. Bach se va folosi din plin de aceasta noutate cand, in prima parte a concertului, dupa ce este expusa si apoi reluata tema, clavecinul este “parasit” treptat, mai intai de basul continuu, apoi de flaut si de vioara, pentru a realiza o splendida “evadare” pe cont propriu (solo), destul de lunga, in care va reproduce tema. Evadarea nu se produce insa oricum: clavecinul “preia” efectiv intregul ansamblu concertant, reproducand la inceput tema cantata de orchestra, pentru ca mai apoi sa dezvolte o tema proprie, care dezvaluie arta compozitorului matur, stapan pe tainele de constructie si exprimare polifonico-armonica.

* Bach Werke Verzeichnis (Catalogul lucrarilor lui Bach)


(recomandam a se vedea “Daniel Grigoroscuta – Galeriile de muzica clasica ‘Andante’”)

Dan Gheorghiu

Trandafiri din Saron

TU ESTI

Tu esti Viata lumii ascunsa in Cuvant,
Esti Vlaga nesecata ce trece de mormant,
Tu esti oglinda calda a lumilor din jur,
Esti Marturia scrisa pe bolta de azur!

Tu esti ce-n veci Luminii nu-i chip asemuit,
Esti Cel ce-n veac pe Sine Iubire S-a numit!
O, Tu esti Chip Iubirii; ce dulce ma topesti!
Eu nu-s nimic in Tine; in mine totul ESTI!

21 februarie 1978


(poeziile "Trandafiri din Saron" pot fi citite in "arhiva de aur" - Dan Gheorghiu)

Sabina Dodan



Perspective psihologice

EMOTIILE NOASTRE - LE CONTROLAM SAU LE EXPRIMAM? (II)

Emotiile sunt vitale. Acest lucru poate fi demonstrat pornind de la cateva definitii ale emotiei. In Larousse, emotia este definita ca fiind reactia globala, intensa si de scurta durata a organismului la o situatie neasteptata, insotita de o stare afectiva de tonalitate placuta sau neplacuta. Emotia este o neliniste, o agitatie pasagera sau o stare afectiva intensa caracterizata printr-o brusca perturbare psihica si mentala. In mod normal, aceste reactii nu ar trebui sa fie periculoase, ci din contra, ele sunt utile, indispensabile in existenta si supravietuirea omului.

Darwin sustinea ipoteza conform careia toate fiintele umane sau animale se nasc cu un echipament emotional pe care il impart cu semenii si care le permite de a se adapta din instinct la situatii delicate. De aceea, a stapani cu orice pret emotiile noastre poate pune in pericol viata noastra.

Frica este un stimulent pentru cei care stiu s-o depaseasca. Ea semnaleaza pericolele, dirijeaza sangele catre picioare, ceea ce declanseaza fuga. Simultan corpul este paralizat cateva secunde, timpul de decizie fiind foarte redus.

Mania, de cele mai multe ori, o amestecam cu violenta, dar ea elibereaza o serie de hormoni dintre care adrenalina favorizeaza o actiune viguroasa in vederea schimbarilor salvatoare. In plus, ea indica care limite ale acceptabilului sunt atinse si care se pot substitui violentei.

Tristetea permite replierea asupra sinelui pentru a trece peste o separare. “Lacrimile contin pe putin aproape de doua ori mai multi hormoni ca sangele”. A plange este maniera cea mai naturala de exteriorizare a durerii.

Bucuria euforizanta si dezinhibitoare, in mod natural stimuleaza productia de hormoni de placere si ne permite sa indeplinim cu entuziasm toate sarcinile care ne revin, ceea ce este un lucru cu totul surprinzator. Astazi se admite ca rasul are virtuti terapeutice, ceea ce confirma existenta unei legaturi intre imunitate si emotii. Bucuria si placerea intaresc apararea imunitara. Frica, durerea si stresul ne slabesc si ne dau mai putina rezistenta fizica si mintala.

Cercetatorii au reperat sase emotii universale: frica, mania, tristetea, bucuria, dezgustul si surpriza. Alti psihologi au mai adaugat la aceasta lista rusinea si vina, dar caracterul lor universal nu a fost inca verificat. Emotiile sunt forme explozive ale afectivitatii, intense si ferme, care ne trimit la doua stari afective primare legate de senzatiile psihice: placerea si durerea. Sentimentele sunt “emotii care dureaza”. Dispozitiile ca anxietatea, plictiseala, necazul, supararea, grija, nelinistea, neplacerea, mahmureala, melancolia, sunt caracterizate prin latura lor difuza. Deoarece le negam, cu atat mai mult ele ne terorizeaza si reapar sub forma de fobii, migrene, cresteri in greutate, bulimie sau alcoolism.


(textele "Perspective psihologice" pot fi citite integral in "arhiva de aur" - Sabina Dodan)

Marin Cantea



Cronica cinematografica

La vita e bella

Film italian distins cu 3 premii Oscar, de o frumusete rara, care lasa in urma un gust dulce amar si in fata caruia spectatorul nu poate ramane indiferent.

Actiunea se petrece in Italia interbelica si in perioada celui de-al II-lea razboi mondial avand ca protagonisti principali o familie de evrei care se vor confrunta cu mentalitatea fascista a paturii conducatoare si apoi cu teroarea germana din lagar. Eroul principal este un evreu care va face totul pentru a-si salva familia, cautand in fiecare situatie si partea frumoasa a ei, reusind astfel sa dea incredere celor de langa el si mai ales familiei.

Filmul apartine genului dramatic ce combina foarte bine comicul cu tragicul. Spectatorul ramane cumva jenat de el insusi, fiindca si in fata celor mai dure situatii (ex: gazarea copiilor si batranilor, munca grea din lagar) nu-si poate retine de pe fata un zambet datorita comicului.

Motivul principal este al jocului, perceperea vietii ca un joc, salvarea din situatiile dificile prin joc, acceptarea unui anumit rol si jucarea lui fara nici un resentiment. Este vorba de o transfigurare a destinului, care nu este intotdeauna facil, de o inaltare prin acceptare, de o infrumusetare prin joc si comic.

Alt motiv prezent in film este al iubirii, iubire care se naste din frumos, din farmec, din bine si care rezista prin cultivarea farmecului, a comicului si a sacrificiului. Comicul nu este grotesc, fad, fara mesaj ci simplu, plin de continut si verva.


(textele din "Cronica cinematografica" pot fi citite integral in "arhiva de aur" - Marin Cantea)

Alina Simion



Un bob de sare

- Tante, nu vreti sa cumparati acest ziar? Raspunsul se lasa asteptat. De altfel, acea trecatoare nici nu avea de gand sa raspunda. Singurul ei scop era continuarea drumului.
- Doamna, va rog eu din toata inima, cumparati acest ziar. Nu vedeti si dumneavoastra ce urata sunt iar daca nimeni nu cumpara de la mine nu voi putea vinde ziare, nu voi mai putea avea... si lacrimi inghetate se rostogolisera ca bolovanii pe obrajii stacojii ai copilului.

Sabina Dodan



Un alt bob de sare

Chiar daca as avea doua aripi,
Tot n-as sti sa zbor...
Chiar daca as auzi ingerii,
tot n-as sti sa cant...
Chiar daca as iubi o speranta,
tot n-as sti sa te iubesc pe Tine...

Ionut Apostu



Sunt tanar

“Thank you

Multumesc, Johny, pentru revista. Am primit-o in mod regulat, ceea ce demonstreaza faptul ca si romanii pot fi punctuali (cu mici exceptii tehnice). Keep up the good work! Love ya all!” (Emma Apostu – USA)

Da, intr-adevar noi romanii suntem “renumiti” pentru consecventa noastra. Dar cand faci un lucru cu pasiune nu mai conteaza absolut nimic. Nu mai conteaza ca trebuie sa te culci pe la ora 01.00 noaptea, nu mai conteaza ca nu ai resurse tehnice. De aici si dorinta de a scoate acest “magazine”. E drept ca nu prea avem resurse, dar ce mai conteaza? E o durere sa vezi ca cel de langa tine nu vede nevoia… vede doar frumusetea… cateodata greseala…

Traiesc intr-o lume virtuala si uneori nu mai simt nimic… o tasta transmite un sentiment, o alta tasta un alt sentiment. Dar oare cel de la capatul celalalt “simte”? E o intrebare care ma framanta… Aceasta revista o fac cu foarte mult “feeling” si de multe ori nu vad decat indiferenta si lipsa de dragoste.

Traiesc intr-o lume virtuala care distruge sentiment si da impresia de raceala. Poate intr-adevar aceasta revista este tratata ca un lucru usor, insa dezamagirea este cu atat mai mare cu cat aceste dezamagiri vin dintr-o directie din care ar trebui sa vina incurajarile.

Dar noi suntem tineri si poate trecem mai usor, insa ranile raman si, intr-un tarziu, ne vom transforma in fluturi care vor muri de atata indiferenta…

Dar ca sa inchei in acelasi ritm iti transmit multe salutari si “see ya!”

Curier & Posta redactiei:

Alexandru Bruda si Mircea Vatamaniuc (?): Salutare prieteni, Sper sa nu fiti jigniti ca va numesc prietenii mei. Pentru mine acela care imi trimite saptamanal o multime de cuvinte proaspete si ganduri bune, cel care ma slujeste intr-un fel, imi este prieten. Va multumesc pentru efortul pe care il faceti si as vrea sa ajut si eu cu ceva. Este un articol de craciun pe care daca aveti nevoie puteti sa il publicati; daca nu, nu ma supar - vreau doar sa ajut. Oricum tineti-o asa ca faceti o treaba buna.

UN CRACIUN FERICIT... TUTURORA? Am vazut si romani fericiti... si aceasta, mai ales in preajma sarbatorilor de iarna. De aceea, trebuie sa recunoastem: Craciunul este o sarbatoare a bucuriei. Ii lipseste solemnitatea Invierii sau atmosfera cernita a Saptaminii patimilor, emanand un sentiment de bucurie nationala exprimat in: colinde - ce rasuna doinite sau in ritm modern -, forfota generala, decoruri incarcate de simboluri - de la clinchetul vesel de clopotei si de la brazii impodobiti, pana la decorul naturii hibernale. Cenusiului cotidian i se adauga brusc o tusa de culoare, ce aduce animatie in tabloul citadin. Pe chipul trecatorilor, citesti din ce in ce mai des zimbete semnificative; salutarilor obisnuite le iau locul urari traditionale de bine, si in cutia postala descoperi ca exista rude si prieteni care nu te-au uitat. Entuziasmul contemporan se doreste, parca, a fi o reflectare a celui din tinuturile Betleemului cu: pastorii plini de bucurie, corurile ingeresti, magii incarcati de onoruri si de daruri, Parinti fericiti - langa "Darul Celui Vesnic "... Dar tipatul din Rama, strigatul durerii, cine-l aude? "Suferinta si durerea sunt intotdeauna legate de o constiinta larga si o inima adanc simtitoare" spunea unul din personajele lui Dostoievski. Intotdeauna, printre fetele inrourate de fericire, intalnim atatea fete inlacrimate de durere. Exista cineva in stare sa se desprinda din euforia generala, incercand sa-si dovedeasca largimea constiintei si profunzimea simtamintelor umane? In fiecare izvor de bucurie e o lacrima a durerii - adevarata perla, dar nebagata in seama. Parintii cu Pruncul au plecat in bejenie, ecoul cantecelor din campie s-a stins, magii s-au intors acasa pe un alt drum... Realitatea a devenit istorie, totul s-a transformat incet - incet in amintire. An dupa an, ne uram "Sarbatori Fericite!"... Dar dorim ca Sarbatorirea Pruncului sa fie un moment al fericirii aproapelui ? "caci mai ferice este a da decat a primi" ...
DECI... UN CRACIUN FERICIT ... TUTURORA ! Har si pace.

Nota redactiei: Va multumim si va dorim un Craciun fericit.

Daniel Bud (?): Intrebare: Acceptati contributii (articole) de la cititori?

Nota redactiei: Trimiteti daca aveti si noi vom vedea. In rest, sa auzim numai de bine.

Emi Pavel (Bucuresti): Multumesc pentru confirmarea colaborarii cu noi, cei din Vocea Evangheliei Bucuresti. Impreuna cu familia mea, sotia si cei doi copii mergem in cadrul Bisericii Evanghelice Romane. Am crescut intr-o familie de oameni pocaiti si de la inceput am mers in acest loc. Revista despre care am amintit in prima interventie este revista editata de Biserica Evanghelica Romana, la care imi aduc contributia prin tehnoredactarea ei. Inca o data multumesc pentru confirmarea unei viitoare colaborari si va voi suna in curind...

Nota redactiei: Asteptam cu interes maxim debutul acestei colaborari. Mergeti pe Carol Davila? Ne mai scriem.

MALOS (U.S.A.): Pentru Mr. Time. Domnule Time nu trebuie sa va deranjeze aceste mesaje scrise de niste adolescenti cu suflet curat. Dimpotriva ar trebui sa fiti bucuros ca aveti acest prilej sa aflati cu ce se ocupa acesti tineri la virsta lor si sa-i aplaudam impreuna. Locuiesc in America si ma ingrozesc de ocupatiile murdare si fara nici o speranta a multor tineri fara Dumnezeu si pe care nu-i intereseaza mesajele crestine. Prin practica lor de a consuma DROGURI, ALCOHOL, SEX si alte lucruri mizerabile ajung sa fie infestati cu tot felul de boli care nu conduc decit la moarte. Acesti tineri care contribuie la aceasta revista depun eforturi ca sa ajunga cu mesajul lor la acesti tineri. Ati stiut ca de cite ori deschid computerul sint izbita de e-mail-uri primite de la acei care traiesc o viata imorala si pentru ca sint mai indrazneti decit credinciosii au umplut vazduhul cu pornografie si literatura mizerabila sa hraneasca intreaga masa de tineret? Nu trebuie decit sa click pe butonul cu mesaje si te conduca la acele mesaje care pot distruge mii si mii de vieti tinere. Crestinii nu sint numai niste simpli oameni de ultima spita cum comunistii ne-au bagat in cap zeci de ani la scoala, radio si televiziune. Credinciosii sint cei mai puternici oameni din lume pentru ca ei au autoritatea primita de la Dumnezeu de a supune acele duhuri obraznice care sint aici numai sa distruga si sa omoare vieti omenesti. Nu inteleg de ce dumneavoastra v-ati simtit ofensat de aceasta revista sau de ce credeti ca altii ar fi foarte deranjati de acest frumos act crestinesc al unor tineri? Nici eu nu sint baptista dar iubesc pe acesti tineri din tot sufletul ca si-au dedicat viata lui Dumnezeu si vor sa comunice pacea si bucuria mintuirii din sufletul lor si celor ce nu au gasit-o inca. Va rog nu fiti suparati pe ei. Va rog incurajati-i sa vesteasca vestea aceasta buna si altor tineri fara speranta si fara pace in sufletul lor. Pentru nelamuriri si o discutie mai precisa pot fi contactata la e-mail:.. Nu ma deranjati deloc cu orice intrebare. Cred ca nu este la intimplare aceasta intrevedere prin e-mail. Vreau sa aud despre dumnevoastra. Mi-ati parut o persoana interesanta ca va intereseaza cit de cit activitatea acestor tineri. Ei au nevoie de sprijin in tot ce fac ca sa ajute la oprirea epidemiilor din tineretul din intreaga lume. Eu nu am decit cuvinte de lauda si sa ii amintesc in rugaciunile mele inaintea lui Dumnezeu sa-i imbrace cu putere si sa le dea intelepciune sa spuna lumii cum cei tineri trebuie sa-si pastreze viata curata si sanatoasa. O societate sanatoasa este formata din oameni sanatosi care implica tineret sanatos. Acesti tineri conduc prin exemplul lor spre o societate sanatoasa. Daca dumnevoastra trebuie sa platiti pentru ca va este box-E-mail-ul incarcat, eu ma oblig sa va suport acele cheltuieli. Eu consider ca este un privilegiu pentru noi sa avem astfel de tineri care sa aiba astfel de ocupatii. Astept feedback la scrisoarea mea. Imi cer scuze pentru greselile de ortografie pentru ca am mai pierdut din regulile de scris din limba romana. Va doresc Sarbatori Fericite. THE LORD JESUS MAY BLESS YOU AND YOUR FAMILY WITH ALL KINDS OF EARTHLY AND HEAVENLY BLESSINGS. GOD BLESS YOU Mr. Time

Nota redactiei: Va multumim pentru gandurile frumoase la adresa muncii noastre. Dumnezeu sa va binecuvanteze.

Teodor Muntean (Iasi): Buna Edi, Imi place editorialul tau despre romani. Sigur ca iubim Romania, nici pe guvernanti nu-i uram (desi multi merita si ar trebui sa fie pusi pe rug, daca asta le-ar aduce mantuire, sau daca prin aceasta jertfa s-ar mantui neamul romanesc!), dar ce-am putea face ca tinerii sa priceapa ca fara patrie sunt niste NIMENI. Am vazut multi in SUA care arata exact asa, ca NIMENI. Acum aud ca si Italia si alte tari sunt pline de ei. Ce pacat! Ajung acolo, vorba ta, sa munceasca si sa-si poata cumpara o masina sau casa, dar se pierd din cauza socului cultural, iar multi din cauza socului incultural! Cei care sufera la inceput un soc cultural, reusesc mai apoi sa se adapteze. Dar ce se intampla cu cei ce nu stiu ce-i aceea cultura unui neam si ajung acolo, ei sunt un dezastru, mai intai pentru ei insisi, apoi pentru societatea din care vin si in cea noua si necunoscuta pentru ei. Nu sunt impotriva plecarii cuiva din tara, din contra, dar asta nu inseamna ca odata ajuns acolo trebuie sa te dezmostenesti si sa ajungi un nimeni, ci sa faci tot posibilul pentru a arata ce e bun si frumos in tara de unde vii (de cele rele au grija ziaristii si mass-media). Si avem o tara atat de frumoasa, un popor (cu inevitabilele sale exceptii) atat de prietenos si ospitalier (inca), cu o cultura populara atat de bogata, cu atata inteligenta tanara, care se scurge lent spre vest (spre Microsoft, IBM, Harvard, etc.)! De ce, in ignoranta noastra, sa nu cultivam aceste valori, care nu pot fi decat de la CEL BUN si nu de la cel rau?! Cine face ceva pentru acesti tineri, ca sa le ofere conditii minime de a-i pastra in tara? Ce face Biserica in acest sens? As dori ca SSJ, Foaie pentru Minte si Suflet, Har si chiar noua New Generation sa nu uite de noua generatie si sa ofere pe cat posibil tot ce e mai bun si valoros acestor tineri, care aproape ca sunt fugariti de sistem (politic, economic, religios) spre vest. Eu n-am uitat ca am fost tanar si sper ca nu voi uita niciodata, de aceea cand spun Romania - te iubesc, spun mai intai: TINERI AI ROMANIEI - VA IUBESC! NU UITATI, INAINTE DE ORICINE SI ORICE, DUMNEZEU VA IUBESTE TINERI !

VIZITATI PAGINA WEB: http://roboam.com

Nu v-am rugat niciodata sa faceti publicitate pentru RoboamLink. De data aceasta va implor sa trimiteti la cit mai multi sa citeasca ce am scris despre acest unic si extraordinar fenomen numit "Jesus at 2000", rezultat al presiunii crestinilor din lume asupra revistei "Time". (Daniel Branzai)

Epilog: Existam intr-o mare de lacrimi, lacrimi care izvorasc din ochii nostri dar curg pe obrajii altora..

Pentru subscribe,unsubscribe, scrieti la adresa: (...) - trimiteti adresa si in functie de ce solicitati - o vom copia in / sterge din - banca de date. Indiferent de varianta, va multumeste:

The Salt Street Journal

Alina Simion
Aretta Bazdara
Daniel Grigoroscuta
Eduard Orasanu (redactor sef)
Ionut Apostu
M. P.
Sabina Dodan

"Frumusetea va salva lumea!" F. M. Dostoievski
iar frumusetea este
HRISTOS

Niciun comentariu: