The Salt Street Journal nr. 61



Saptamanal de cuvinte proaspete

Nr.61 / 18 Iunie 2000, Iasi - Romania

La realizarea acestui numar au participat: Danut Jemna, Dorin Popa & Danut Manastireanu, Dan Gheorghiu, Ionatan Pirosca

Cuprins: Editorial, Prima stire, Privirea, Cugetari privind Evanghelia dupa Matei, Exercitii de intelegere, Raftul de carti, Cinquecento, Andante, Trandafiri din Saron, Perspective psihologice, Interviu cu Ionatan Pirosca, Interviu cu John Assatchev, Un bob de sare, Un alt bob de sare,
...Ionatane, Sunt tanar, Curier & Posta redactiei, Epilog, Informatii subscribe / unsubscribe.

Eduard Orasanu



Editorial
(la moartea lui Marcu Nechifor)

A disparut un om si, impreuna cu el, a disparut un veac de istorie, un om aproape unic si un veac inimitabil. A disparut aproape nestiut si plin de modestie, sarac si obosit, dar senin si invingator. El nu stia decat sa se roage, asa cum nu facea apel decat la gingasie si la multa si inteleapta bagare de seama. El, care vorbea nemestesugit, raspicat si, uneori, insuportabil, rostea adevaruri si cuvinte vii. El a refuzat "statuile" si meritele, nu suporta lingusirea, nici confuzia, nici compromisul, dar suporta pe cei pacatosi si amarati. El nu mai e...

A disparut un om si impreuna cu el simplitatea, un om despre care nu se poate scrie fara teama, caci nimeni nu e indreptatit s-o faca, cat despre simplitate si anti-confort ce ramane de spus, mai nimic, nu prea mai sunt, s-au pierdut printre vile si masini de lux... El nu stia sa refuze, asa ca te punea imediat sa te rogi, el iti dadea cea mai buna miere de albine ca apoi iar sa te rogi, si iar sa te rogi... impreuna cu el. El care nu privea pe ocolite, parca plutea, dar de acolo privea direct in tine, prea adanc ca sa nu rosesti. El le-a refuzat aproape pe toate, nu suporta lenevirea, nici incrancenarea, nici supararea, dar suporta pe cei flamanzi si speriati. El nu mai e...

Intr-o zi intreba: "Dar unde e mirele, cine e mirele?" Era vorba despre un om. Acum vede si aude MIRELE, si e vorba de HRISTOS.


(textul acesta se poate citi si in “In memoriam - Trei personalitati disparute”)


(Grafica cu care s-a editat acest numar. Grafica: Aretta Bazdara)

Zbor in bataia sagetii



Prima stire

- Violarea proprietatii, incalcarea drepturilor de exprimare, de intrunire si asociere, incalcarea libertatilor legate de convingerile religioase, aducerea de injurii si vatamarea corporala se pedepsesc conform legii in Romania, dar, unii sateni din Fastaci, Judetul Vaslui, in frunte cu preotul, ignora aceste prevederi. Joi, 8 iunie 2000, in satul Fastaci din judetul Vaslui, in curtea lui Costea Viorel, crestin dupa Evanghelie, cativa sateni au fost invitati sa urmareasca filmul ISUS. In jurul orei 8:30 p.m., preotul incearca oprirea difuzarii filmului, dar cum singur nu reuseste se reintoarce cu aproximativ 15 persoane aflate sub influenta alcoolului (au fost chemati direct din crasma), si impreuna cu acestia patrund in curte si produc tulburarea ordinii publice. Iata ce declara Virgil Guralivu, crestin dupa Evanghelie: "Preotul a lovit masa peste care era asezat aparatul de proiectie, a urmat un moment de tensiune si nu peste mult timp au trecut la violenta. M-au batut, iar m-au prins si iar m-au batut, asa de patru ori. Am scapat datorita interventiei unor sateni. Ne-am inchis in casa si preotul striga ca daca nu iesim da foc la casa..." Credinciosii evanghelici au parasit satul in jurul orei 1:00 a.m. Politia din Vaslui s-a auto-sesizat, iar ancheta a inceput pe data de 9 iunie dimineata, cercetarile sunt in desfasurare.
- Vineri dupa amiaza s-a incheiat la Palatul Parlamentului din Bucuresti Conferinta Bisericilor Crestine din Romania a carei tema principala a fost: "Urmarea lui Hristos in viata de zi cu zi". Scopul conferintei a fost identificarea si recunoasterea acelor pacate si piedici care abat credinciosii de la urmarea zilnica a lui Hristos si care au condus la 100.000 de copii abandonati in orfelinate sau pe strazi, la 11 milioane de avorturi in ultimii 10 ani, la sute de mii de copii abuzati, maltratati sau neglijati. Au participat peste 1.000 de preoti, pastori, slujitori si credinciosi ai tuturor Bisericilor Crestine din Romania. Vorbitorii principali au fost: IPS Daniel Mitropolitul Modovei si Bucovinei, Pastorul Vasile Talos (Bisericile Protestante), Preotul Vasile Mihoc (Biserica Ortodoxa - Oastea Domnului), Preotul Prof. Ioan Bota (Biserica Greco Catolica), Nuntiul Apostolic, Monseniorul Jean Claude Perisset (Biserica Romano Catolica). Au fost doua sesiuni de discutii pe grupuri, cu temele: Familia, Comunitatea, Cultura - Educatia - Sanatatea, Administrativul - Politicul - Justitia si Economicul. In toate aceste domenii s-a identificat pacatul si piedicile care creaza presiuni formidabile asupra celor mai vulnerabili: copiii. Concluziile discutiilor pe grupuri si mesajul Conferintei au chemat intreaga natiune la o pocainta autentica. Ceea ce a surprins pe toti participantii a fost duhul de unitate care s-a manifestat pe tot parcursul Conferintei. Multi au marturisit cat de surprinsi sunt de ei insisi. Au spus ca nu au putut judeca pe cei din jur. Dimpotriva cu totii au trait momente de revelatie a unitatii fratesti in jurul Domnului Isus. In istoria tarii este prima Conferinta de rugaciune si pocainta la care au participat toate Bisericile. Moderatori principali au fost IPS Daniel, preotul Alexandru Cobzaru (Biserica Romano Catolica), Ioan Peia (Biserica Baptista), PS Teofan Sinaitul si PS Vasile al Clujului. Dupa prezentarea unor referate cele 5 grupuri mari de discutii s-au desfacut in subgrupuri de cate cel mult 10 persoane, asistate de cate un secretar. Au fost in jur de 90 de grupuri de discutii, interventiile concretizandu-se in cateva mii de pagini scrise. Toate interventiile au fost prelucrate de un comitet de lucru format din moderatorii grupurilor mari de discutii. Presedintele acestui comitet a fost Pr. Vasile Mihoc. Printre ceilalti moderatori si membri ai comitetului de redactare a concluziilor si mesajului Conferintei au fost: IPS Serafim al Germaniei, Pr. Mihai Tita (Biserica Ortodoxa), Danut Manastireanu (Biserica Baptista), Savu Ecaterina (Biserica Reformata), Viorel Dima (Biserica Adventista), Vali Iacob (Biserica Penticostala) Pr. Albu Zoltan (Biserica Reformata), Pr. Ioan Maties (Biserica Greco Catolica), Marina Fara (Biserica Romano Catolica), Elena Andronescu (Biserica Ortodoxa), Pr. Nicu Octavian (Biserica Ortodoxa), Romeo Vasilache (Biserica Crestina dupa Evanghelie), Pr. Pop Vasile (Biserica Ortodoxa), Emil Bulgar (Biserica Penticostala), Micea Iorga (Biserica Evanghelica Romana), Daniel Maris (Biserica Baptista), Pr. Nae Aurel (Biserica Ortodoxa). Momentul deosebit al Conferintei a fost rugaciunea de pocainta. Mesajul Conferintei a fost prezentat de Pr Vasile Mihoc, iar cererile de iertare si de pocainta au fost rostite de toti participantii.
- Duminica aceasta a avut loc turul doi al alegerilor locale. Iata numele catorva candidati care dupa numaratoarea partiala a voturilor au iesit pe primul loc: Traian Basescu (PD) la Bucuresti, Ioan Ghise (PNL) la Brasov, Gheorghe Funar (PRM) la Cluj, Klaus Johannis (FDGR*), Radu Mazare (independent) la Constanta, Constantin Simirad (Partidul Moldovenilor) la Iasi, Gheorghe Ciuhandru (CDR) la Timisoara. Ca si acum doua saptamani prezenta la urne a electoratului a fost marcata de un puternic absenteism.

* Forumul Democrat German din Romania

Alina Simion



Privirea

La ce se pricep romanii cel mai bine? Raspunsul e simplu, la toate, dar predilectia lor este fotbalul si politica, doua lucruri pe care le pot analiza oricum si oricand. Unui roman nu-i trebuie specilalizare pentru a comenta jocul de pe un teren de fotbal sau pe cel din culisele politice.

Pentru ca "Mama Natura" ii iubeste mult, mult de tot pe romani, ea le-a dat in aceasta perioada si fotbal si politica. Care dintre cei impatimiti de fotbal nu si-a pus sperante in echipa Romaniei? Cine se gandea ca vom fi umiliti in ultima secunda? Dar nu-i nimic, pentru ca tot raul e spre bine. Aflati in aceasta situatie ne vom dezvolta mai mult spiritul nostru critic, deja dezvoltat in alte imprejurari asemanatoare. Asa vom fi mai caliti si vom avea posibilitatea de a ne obisnui cu dezamagirea.

Acum la Euro 2000 romanii au mai gasit inca o cauza a nemultumirii lor, evident, pe langa cea politica. Dupa infrangerea din fata Portugaliei romanii nu au mai avut chef nici sa-si mai voteze primarul. Oricum nici in primul tur de scrutin nu au avut prea multa tragere de inima sa mearga la vot, iar cauza nu mai era fotbalul si nici frigul de afara. Campania electorala pentru alegerile locale a fost poate, la fel de dezamagitoare ca si prestatia romanilor la Euro 2000. Adesea discursurile candidatilor nu erau "fair-play", se ataca in special persoana si nu programul electoral propus. S-au ademenit studentii prin promisiuni de excursii sau tabere la mare, mai, mai ca poate vor merge si ei sa voteze iar rezultatul nu s-a lasat mult asteptat.

Si totusi poate romani reusesc si ei o prima victorie la un campionat european si poate va invinge, in sfarsit, si la noi, democratia.

Poate.

Danut Jemna



Cugetari privind Evanghelia dupa Matei (XLIII)

Am aratat faptul ca Isus face cateva minuni care construiesc si implinesc un cadru profetic. A venit Acela despre care au scris profetii din vechime, Acela care are puterea sa ridice neputinta omului, boala, pacatul.

Aceste minuni nu arata faptul ca Dumnezeu a trimis pe Fiul Sau ca sa vindece bolile oamenilor. Ele au caracter de semn, arata spre ceea ce a venit cu adevarat sa faca Isus. Christos n-a venit sa faca minuni, de care nu pot beneficia decat foarte putini. El a venit sa faca ceva pentru intreaga omenire: sa ia asupra Sa toata neputinta umana, pacatul ei. Semnele facute de Isus sunt un mesaj pentru om, ele ascund o semnificatie care trimite la mantuirea omului. Local, in evenimentul istoric, omul poate beneficia de lucrarea lui Christos doar prin credinta, prin actul liber al acceptarii ofertei divine. Prin semnele facute, Isus provoaca pe cei care I-au fost contemporani, ii confrunta cu realitatea lui Dumnezeu, ii scoate dintr-un soi de adormire.

Omul, supus pacatului, robiei lumii, are simturile spirituale tocite si nu poate vedea pe Dumnezeu, pe Christos venit in lume.

Asadar, minunea are rolul de a trezi, de a atentiona si de a pune intrebari cu privire la persoana lui Isus. Ceea ce urmeaza sta in masura omului, sa creada sau nu. Insa trebuie lamurit faptul ca Dumnezeu nu forteaza alegerea omului prin gesturi sau acte exceptionale, prin minuni. Se poate observa faptul ca minunile de cele mai multe ori tulbura, destabilizeaza, produc panica. Necredinciosul in fata minunii este lovit in normalitatea vietii cotidiene, iar pentru cel credincios este prilej de bucurie si speranta, de ascutire a simturilor. Chiar si pentru cel credincios, minunea nu este comoda, pentru ca afecteaza raporturile cu lumea.


(textul acesta se poate citi integral in "Danut Jemna" - Cugetari privind Evanghelia dupa Matei)

Exercitii de intelegere XVI

Dialog intre Dorin Popa si Danut Manastireanu / Radio Nord-Est Iasi / Decembrie 1999



Dorin Popa

Ati avut satisfactii in profesiune?



Danut Manastireanu

Da si nu. Va marturisesc ca nu mi-a placut in mod deosebit aceasta meserie, insa am lucrat intr-un domeniu in care am avut satisfactii pentru ca raspundeam de domeniul meu, nu aveam pe nimeni subordonat si, in definitiv, nimeni nu se amesteca in munca mea. Imi amintesc insa de vremea extrem de tulbure cand intram pe poarta si portarul fabricii isi formase un soi de tic. In momentul in care intram, tragea un sertar, scotea un carnet si nota ora sosirii. La fel se intampla si cand plecam.

Dorin Popa: Numai in cazul dumneavoastra...

Danut Manastireanu: Probabil ca mai erau cativa care aveau acest privilegiu.

Dorin Popa: Dar de ce?

Danut Manastireanu: Din pricina poruncii primite de la niste baieti cu ochi albastri si priviri inteligente. Din pricina credintei, nu din pricina profesiunii. Imi amintesc ca atunci cand umblam prin fabrica sau cand intram pe poarta fabricii, anumite persoane cu functii inalte treceau repede pe partea cealalta, ca nu cumva sa fie vazuti in preajma mea...

Dorin Popa: Cand ati devenit persoana non-grata?

Danut Manastireanu: Cred ca foarte devreme, in perioada liceului. Pentru ca am trecut dintr-o data de la marxism la anticomunism si am fost foarte vocal in aceasta pozitie, iar lucrul acesta nu a placut.

Dorin Popa: Dar au fost si manifestari explicite?

Danut Manastireanu: Da. De exemplu, pe cind ma aflam in armata, inainte de inceperea studiilor universitare, mi s-a spus de nenumarate ori de catre ofiterii de contrainformatii si politrucii regimentului: "Sa-ti iei gandul de la facultate, o sa treci la trupa si atunci ai sa-ti dai seama ce inseamna sa ai idei trasnite..."


(textul integral in “Exercitii de intelegere”)

Aretta Bazdara



Raftul de carti

Lucian Blaga - "Poeme alese"
(Editura "Grai si Suflet" - Cultura Nationala, Bucuresti 1998)

Blaga, cel care a stiut sa nu ucida fiindca a inteles ca poate iubi si flori si ochi si buze si morminte, a dat literaturii romane un drum de intoarcere in tot ceea ce poate fi mister si nemarginit, caci, asa cum afirma poetul, rolul nostru nu este acela de a deslusi taina ci, paradoxal, de a o spori, amplifica, de a o transforma intr-o taina si mai mare: "eu cu lumina mea sporesc a lumii taina". Ce va pot spune? Mult si nimic. E o culegere de poezii alese care poarta semnatura marelui fauritor de taine: "Poemele luminii" cu poezii ca "Gorunul", "Liniste"'; "In marea trecere" cu "Psalm", "Din cer a venit un cintec de lebada"... Poezia e frumoasa in totalitatea ei si cheama la citire, la identificare cu visurile noastre si ale lumii intregi. Ce pot scrie despre aceste poezii? Timpul care devine blestem... iubirea care este chemare si suferinta... moartea care se inrudeste si joaca pe tic-tac-uri de timp... Va las doua ginduri. Veti citi poezia unui poet care sufera de prea multa dragoste... veti citi poezia unui poet care cere pentru noi un stop la timp si care totusi il accepta: "Opreste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte nu e nici iubire... si totusi, Te rog: opreste, Doamne, ceasornicul cu care ne masori destramarea".

Aretta Bazdara



Cinquecento

"Totul este in noi, opera noastra e un fel de jurnal" Pablo Picasso


Cred ca se stie asa de putin despre arta in spatiul nostru evanghelic. De ce? Arta in orice forma de manifestare ar trebui sa intereseze. M-am intrebat daca rubrica mea se citeste. "Se citeste rubrica mea?" Nu stiu. Noi, oamenii, trecem zilnic prin diverse lupte sufletesti, ne luptam cu noi in a ne accepta si ne luptam cu societatea. Mai este loc de arta? Poate nu. Nu vreau sa "instig" in a mi se citi rubrica, dar arta este cea mai pura descatusare a sufletului, iar a cunoaste este cel mai vrednic mod in a te cunoaste. Sunt persoane care nu stiu de Grigorescu dar stiu de Metallica. Sunt persoane care nu au ascultat niciodata un Ciprian Porumbescu dar citesc un fel de "Cosmopolitan" romanesc. Cred, si cred cu adevarat, ca Dumnezeu a creat artistii, si tot Dumnezeu a pus in noi dorinta creatiei si a cunoasterii. Nu stiu de ce scriu aceste cuvinte dar... este un dar mare de tot. Mi-e teama de oamenii insensibili, mi-e teama de oamenii superficiali, mi-e teama de oamenii de duzina si-mi este teama sa fiu eu unul din ei. Ar fi frumos sa citim din cind in cind o poezie de Eminescu...

Compozitia deschisa. E ca si cum ai vrea sa te eliberezi de ceva, sa alergi departe pina devii parte de aer. Compozitia deschisa e libera, trece dincolo de tot, zboara departe... zboara. As vrea sa pot zbura si eu, sa-mi deschid aripile si sa zbor, sa zbor dincolo si departe de tot ce ma doare, de tot ce-mi provoaca neliniste... sa zbor departe de mine... poate.

Sa nu opriti niciodata zborul fericirii, al libertatii si al frumosului. Azi nu mai sunt zboruri, am invatat sa fim tristi, inchisi in neadevar si groaznic de uriti... uriti in noi.


(Recomandam a se vedea "Istoria SSJ-ului in 6 desene" & Cinquecento - Aretta Bazdara)

Daniel Grigoroscuta



Andante

Ludwig van Beethoven - Simfonia a VII-a
(continuare din Nr. 59)

Una dintre cele mai specifice trasaturi ale acestei creatii simfonice rezulta din ideea compozitorului de a fi conceput fiecare dintre cele patru parti ale ei sub dominatia unei anumite formule ritmice. Cea din partea a doua (Allegretto), de 2/4, se va mentine constant si evocator intr-o imagine grava, de cortegiu funerar. Pasii celor din convoi vin din departare, se apropie, ajung in prim plan (fortissimo) si se indeparteaza. Peste ritmul lor constant planeaza o melodie trista (cantata la unison de viole si violonceli), pe care o intretaie suflul temei a doua (clarinet). Dar nici lirismul ei, nici stilul fugat ce intervine cu intensa expresivitate nu pot stavili inaintarea durerii, reflectata in ritmul de mars funebru. Schitele lui s-au gasit in cateva dintre caietele de lucru ale compozitorului din vremea cand el compunea Eroica. Aproape un deceniu a trecut de atunci, agresiunea napoleoniana incepea sa-si traiasca declinul, dar ranile continuau sa fie sangerande…

SDG


(recomandam a se vedea “Daniel Grigoroscuta – Galeriile de muzica clasica ‘Andante’”)

Dan Gheorghiu

Trandafiri din Saron

Calatorie

Din ape scos ca un boboc
Ce sta plapand sa-si bea lumina
Si drumul meu cel fara loc
Intinde catre Viata mana.

La poarta Mirilor ajuns
Mai are de-ndurat o noapte
Sa-si spele numele-n ascuns
Cat inca fructele nu-s coapte...

'Naltimi cobor, rasfrang Cuvant,
Lumina, har si asteptare
Sa fiu cules de bratul sfant
Si-atras in slavi precum o boare;

In haina crinilor sa stiu
Ce-am vrut sa stiu in drum spre Casa:
Izvorul curge straveziu
Doar intre Mire si Mireasa.

10 iunie 1983
revizuit: 18-19 iunie 2000


(poeziile "Trandafiri din Saron" pot fi citite in "arhiva de aur" - Dan Gheorghiu)

Sabina Dodan



Perspective psihologice

Reinstalarea stimei de sine

Pentru cei care nu au poate suficienta incredere in sine sau pentru cei care vor sa stie cum se poate consolida ea, exista zece "formule magice" care odata respectate si interiorizate in comportamentul nostru duc la o buna adaptare la viata de toate zilele.

A te cunoaste mai bine: este regula de aur in materie de stima de sine si consta in a fi constient de capacitatile si limitele proprii.

A te accepta asa cum esti: nu este necesar sa fii perfect, fara nici un defect pentru a avea o buna stima de sine.

A fi sincer: inseamna a fi responsabil de propriile emotii, de a-ti marturisi angajamentul in anumite obiective ("tin la prietenia ta"), exigente ("nu vreau sa fac lucruri care imi displac") sau temeri ("mi-e frica sa nu reusesc").

A actiona: actiunile sunt "gimnastica de intretinere" a stimei de sine, a ne fixa un obiectiv, oricare ar fi el si a-l respecta.

A impune tacere criticilor interioare: este vorba despre un discurs parental interiorizat si de a fi constient de propria existenta.

A accepta ideea unui esec: prin actiune se invata si riscul de a esua, care nu trebuie sa se transforme in momente de criza.

A te afirma: trebuie sa stii sa spui "nu" fara a fi agresiv, sa ceri ceva fara sa te scuzi, sa raspunzi cu calm la eventualele critici.

A fi empatic: a sti sa ascultam si sa simtim punctul de vedere al celorlalti chiar daca nu suntem de acord cu ei.

A te sprijini pe cei din jurul tau: a nu ezita sa le ceri ajutorul si a-l astepta chiar daca acesta nu se manifesta imediat, a fi mereu in grupul lor dar nu numai pentru a ne plange lor.

A iubi: iubirea este cea care poate face miracole si ea poate fi in functie de experientele noaste, principalul suport al stimei de sine. Intr-un cuplu fericit, stima de sine se dubleaza si se manifesta in mod singular prin intermediul a doua persoane.
Intreaga existenta a fiintei umane pluteste in jurul a trei de "i": imagine, iubire si incredere de sine! Fara dobandirea lor nu suntem nimic...


(textele "Perspective psihologice" pot fi citite integral in "arhiva de aur" - Sabina Dodan)

Eduard Orasanu invita la dialog pe Ionatan Pirosca
(partea a doua)

E.O.: Cum a fost primita de public prima dumneavoastra carte?



Ionatan Pirosca

Cititorii frecventi de poezie, cititorii cunoscatori au apreciat cartea si asta m-a bucurat, in schimb acolo unde nu se trecea cu cunostintele de poezie peste nivelul celor care se recita in biserica de obicei, nu a fost receptata, nu a fost inteleasa, nu a fost acceptata, dimpotriva am fost uimit sa constat ca erau persoane care dupa ce cumparau cartea veneau si o aduceau inapoi cu afirmatia ca aceea nu ar fi o carte crestina. Am inteles atunci ca e bine sa nu acceleram prea mult in sensul modernizarii poeziei actuale din biserici, dar nici nu e bine, si nu am sa fac niciodata rabat de la calitatea artistica a demersului literar, pentru ca, cu regret trebuie sa recunosc, in bisericile noastre se face rabat de la aceasta calitate.

E.O.: Sa explicam ce vreti sa spuneti...

Ionatan Pirosca: Sa definesc acest gen de literatura ca "predicute cu rima". Sunt texte speciale, cu diverse mesaje, foarte bune in biserica, nu am nimic impotriva lor, dar care nu au impactul pe care il dorim pentru o cultura crestina in cadrul culturii romanesti.

E.O.: E vina poetilor sau a cititorilor?

Ionatan Pirosca: E si vina unora si a altora, am ajuns sa constat dupa multi ani de preocupari in aceasta problema. Si dupa multi ani de cautare am inteles ca pana la urma e bine sa ne pliem si unii si altii, si scriitorii si cititorii, sa ajungem la un punct de unde sa putem porni impreuna mai departe. Pentru ca altfel unii nu-i vor intelege pe ceilalti.


(textul integral in “Eduard Orasanu invita pe Ionatan Pirosca la dialog”)

Interviu cu John Assatchev

JOHN ASSATCHEV este director al Institutului Teologic din Moscova (institut penticostal) din 1998 si a lucrat ca redactor-sef la revista PRIMIRITEL din 1993. John are licenta in drept obtinuta la Universtitatea de Stat din Vilnius (Lituania), si licenta in teologie obtinuta la Institutul Teologic din Moscova. Locuieste la Moscova impreuna cu sotia si cei patru copii.

(prima parte)

Rep.: Suntem la o conferinta a ziaristilor crestini, si e bine sa aflam prin ce se deosebesc acestia de ziaristii laici.

John Assatchev: Eu cred ca un ziarist crestin este chemat sa discute si sa scrie despre reconciliere, el are particularitati si oportunitati pe care altii nu le au, si aceste particularitati si oportunitati tin de capacitatea de a analiza si discuta orice problema aratand cele doua cai, si anume a accepta sau nu pe Dumnezeu. El mai are, asa cum vedem in multe istorisiri din Vechiul Testament, parte de o chemare si o trimitere: profetii mergeau la porunca lui Dumnezeu in fata Imparatului si spuneau fraze inacceptabile pentru acesta, uneori acesti Imparati nu doreau sa ii asculte. Pentru ca traim intr-o lume a diferentelor, iar diferentele pot fi surse de conflict, e vorba de interese diferite, caractere psihologice diferite, diferente de grup, diferite atitudini, chiar si in biserici intalnim probleme particulare, diferite alegeri si diferite trecuturi, asadar pentru ca exista toate acestea si pentru ca Biblia invata, un ziarist trebuie sa fie aducator (purtator) de pace pentru fiecare.

Rep: Spuneti-ne cateva cuvinte despre conferinta la care participam.

John Assatchev: Eu cred ca este un program, curs, foarte bun, predat de lectori deosebiti unor studenti care vor sa se desavarseasca in capacitatea lor de a redacta si edita propriile articole. Apoi exista libertatea de a participa indiferent de revista si tara. Eu cred ca materialul predat merge foarte bine si cred ca este un bun indrumator pentru lucratorii Domnului.

(va urma)

Alina Simion



Un bob de sare

Fiecare viseaza cate ceva si uneori acel ceva e tainuit, e ferit de noi, de ceilalti. Si uneori acel ceva, nestiut de nimeni, nici poate de cel ce viseaza, iese sa cutreiere planeta ingrozindu-i sau poate mirandu-i pe ceilalti, pe noi. In scurt timp ajunge la maturitate, atinge deplina glorie aici, printre milioanele de idei si ganduri aparute la fel ca si acest ceva. Si cine stie cand acest ceva va mai reveni la suprafata? Sunt multe cazuri cand istoria lumii a fost schimbata doar de un simplu ceva, la inceput nesemnificativ. Si cine mai stie cate cazuri ar mai fi putut schimba lumea daca ar fi fost valorificate…

Sabina Dodan



Un alt bob de sare

Timp, viata, moarte...
Trei galaxii pierdute.
Intre ele, ma chinui sa aleg una,
Pentru ca am nevoie de timp
Ca sa sa simt viata,
Si am nevoie de moarte
Ca sa opresc timpul,
Si sa nu mai simt viata.

Ionatan Pirosca

... Ionatane

sa facem din crestini de doua mii de ani, crestini de fiecare clipa, sa umble-n tara un popor de vii si nu, de cimitire-n strazi, risipa,
sa-i fie graul daruit de Tine, euharistic vinul tamaios, si-n inimi inchinate buletine de vot cu-mparatia lui Hristos!


(integrala textelor "Ionatane" se pot citi in "Ionatan Pirosca - Galeriile de poezii 'Ionatane'")

Ionut Apostu



Sunt tanar

Am observat ca frumusetea exterioara este de cele mai multe ori cea care primeaza... Ceea ce vedem are mai mare importanta decat ceea ce nu putem vedea sau ne este greu sa observam: frumusetea interioara!

Am vazut oameni frumosi care nu au ce spune sau sunt atat de comozi incat nu mai conteaza ce caracter au, ce valori morale "digera"; conteaza doar ceea ce se vede... Este atat de nedrept sa nu observam frumusetea care vine din interior, cea care are valoare. Ne oprim de multe ori la infatisare dar nu mai avem timp sa analizam continutul...

Mi-ar placea sa vad totusi si oameni interesati in a vedea frumusetea, a vedea valoarea din om si nu doar acel ceva care este trecator... deja vad oameni schimbati din cauza ca au ignorat frumosul si s-au preocupat mai degraba in a fi mai brunet, cu ochii mai nu stiu cum...

Am vazut si oameni despre care pot spune ca sunt intr-adevar frumosi desi nu pot spune ca sunt top modele... imi place cum arata deoarece stiu ca sub acel chip se ascunde valoarea ce asteapta a fi apreciata... Si totusi este atat de nedrept sa fie apreciati dupa felul cum arata... Pentru mine sunt frumosi cei care au timp sa se uite in oglinda si sa-si faca o analiza... nu cum arata ci mai degraba cum sunt...

Am vazut oameni frumosi pentru ca am vazut frumusetea lor interioara... Si totusi este atat de nedrept...

Oare la ce se gandea Dostoievski cand afirma ca "frumusetea va salva lumea"?

Curier & Posta redactiei

Serban Constantinescu (U.S.A.): Multumesc de instiintare*. Domnul sa binecuvinteze lucrarea fratelui N. Marcu, sa mangaie pe cei dragi din familie, sa ridice lucratori in campul Evangheliei. Simtim durerea despartirii de devotati slujitori ai lui Hristos, dar nu uitam ca crediciosii experimenteaza biruinta Mantuitorului asupra mortii, ca avem nadejdi care depasesc hotarele mormantului. Cu dragoste in Domnul Isus.

???: *"Am intalnit oameni ca Marco Nichifor sau Simion Cure, care prin felul lor uneori amuzant de a relata lucrurile au pus temelia unor adevaruri eterne. Noi cei mai mici ne vom aduce cu drag aminte de ei..." Din introducerea cartii "De pe drumul Damascului la Roma" - cuvinte incrucisate, meditatii, ganduri si intamplari amuzante din viata crestina de VICTOR MARTIN si NELU CINTEAN (USA)

Severin Croitor (???): *Har si Pace de la Tatal nostru Ceresc! Eu ma numesc Severin Croitor, de origine roman, din Suceava, Bosanci, unchiul lui Mircea Mitrofan din IASI. Tin sa va multumesc nespus de mult in numele Domnului pentru efortul vostru de a ma tine la curent cu The Salt Street Journal, este un privilegiu pentru mine sa primesc acest frumos si imens material care l-ati pus in Slujba Domnului, EL sa va binecuvinteze nespus de mult in munca ce o depuneti pentru Gloria celui ce a murit pentru noi, la fel si pentru toate anunturile si cu plecarea lui Fr. Marcu Nikifor la Domnul. Eu l-am cunoscut bine pe fratele. Eu sint pe un vas Missionar, ca Missionar in acest timp sintem in Manfredonia Italy, venim din West Africa dorinta mea este sa ne purtam in rugaciune unii pe altii, ca sa putem ramine mereu in cuvintul si in voia Domnului Isus Hristos ca EL sa fie Glorificat in noi si prin noi. Cu mult respect si dragoste sfinta in EL, SEVERIN CROITOR

*(SSJ la cateava ore dupa trecerea in eternitate a pastorului Nechifor Marcu a trimis aceasta stire cititorilor sai - nota 2007)

Costica Holhos-Vaida (Oklahoma): Pentru o vreme voi sta aici si as dori sa pot avea putina primavara romaneasca. Este mult mai pretioasa limba noastra atunci cand o asculti si o vorbesti mai putin. Va multumesc si va doresc un timp inviorator totdeauna cand scrieti si trimiteti acest jurnal in lume.

Nota redactiei: Va multumim! Nadajduim ca vom reusi sa pastram primavara romaneasca astfel incat sa o simtiti oriunde ati fi.

Ofelia (Oradea): Sunt Ofelia din Oradea. Imi plac cuvintele voastre si as dori sa le mai citesc din cand in cand. Multumesc.

Nota redactiei: Ceva mai multe despre tine?

Daniel (Deva): Dragi prieteni, imi cer scuze ca va scriu asa de rar, dar vreau sa stiti ca ma bucur din plin de numerele voastre, si chiar daca s-ar parea ca sunt absent pe aici, ei bine nu este asa, dar stiti voi, imi place mult sa urmaresc de pe margine pe altii. Eu sunt bine. Tocmai "am scapat" de examene cu bine si acum, culmea, incep sa nu prea mai am multa activitate. Daca in timpul scolii ma plangeam de prea mult invatat (vorba vine "vezi sa nu..."), acum mi se cam pare ca ma plictisesc. Intr-unul din numerele trecute ma intrebati ce fac vara asta. Ei bine, uite ca nici eu nu stiu. Poate ca merg in vreuna din taberele crestine sau cine stie? De ce? Aveti voi vreo sugestie? Nu ma supar... Oricum, ceva tot voi face eu. Salutari de la Samuel Benza. Tocmai a venit prin Deva intr-una din saptamanile trecute, cam chiar pe la alegeri, daca bine-mi amintesc. El spune ca merge destul de bine, dar dupa cum vedeam dimensiunea lui, n-as prea crede. Oricum, timpul trece enorm de repede, asa ca pana-n octombrie nu mai este chiar asa de mult, cel putin nu pentru mine. Ma bucur sa aud de atatea noutati si lucruri ziditoare care ma cresc in viata mea spirituala si va incurajez s-o tineti tot asa. Si, sa nu uit, va rog, daca puteti, de acum sa-mi trimiteti ziarele in format "doar text" sau fisier text, fiindca doar asa pot sa le pastrez mai multe in casuta mea postala. In rest, sa aud numai de bine. Domnul cu voi, Dani.

Nota redactiei: Iti multumim din nou pentru incurajarile tale. Noi te simtim aproape desi nu ne scrii tu chiar asa de des... Vara sunt multe activitati interesante si suntem siguri ca ai sa gasesti tu ceva cu care sa-ti umpli timpul. Iti vom trimite ziarul in format text cum vrei tu, sa vezi sa nu se aseze praful pe ele... Transmite salutarile noastre lui Samuel! Cu bine, SSJ.

Epilog: Toti traim deznadejdi, toti dorim sa uitam ca ne-am nascut si sa o luam de la capat... poate va fi mai frumos. Nu se poate, sa ne obisnuim a trai cu noi indiferent de trecut sau de prezent.

Pentru subscribe, unsubscribe, scrieti la adresa: (...) - trimiteti adresa si in functie de ce solicitati - o vom copia in / sterge din - banca de date. Indiferent de varianta, va multumeste:

The Salt Street Journal

Alina Simion
Aretta Bazdara
Daniel Grigoroscuta
Eduard Orasanu (redactor sef)
Ionut Apostu (redactor sef – adjunct)
M. P.
Sabina Dodan

"Frumusetea va salva lumea!" F. M. Dostoievski
iar frumusetea este
HRISTOS

Niciun comentariu: