The Salt Street Journal nr. 69



Saptamanal de cuvinte proaspete

Nr.69 / 13 August 2000, Iasi - Romania

La realizarea acestui numar au participat: Danut Jemna, Dorin Popa & Danut Manastireanu, Marius Cruceru, Dan Gheorghiu, Ionatan Pirosca.

Cuprins: Editorial, Prima stire, Cugetari privind Evanghelia dupa Matei, Exercitii de intelegere, De la competens la competent..., Raftul de carti, Cinquecento, Andante, Trandafiri din Saron, Perspective psihologice, Un alt bob de sare, ... Ionatane, Sunt tanar, Curier & Posta redactiei, Epilog, Informatii subscribe / unsubscribe.

Eduard Orasanu



Editorial

Ascultand acum cateva zile emisiunea unui post de radio realizata cu niste adolescenti nevazatori, am auzit urmatoarea intrebare: "Ce parere aveti voi ca este cerul?" Raspunsurile au fost inedite, de la: "...un fel de plapuma care ne inveleste fara sa-i simtim greutatea", la: "Cerul? Nu m-am gandit niciodata la asta."

Tinerii pareau suficient de optimisti, chiar daca simteau ca sunt altfel, ca sunt locatarii unei lumi golita de culoare si umpluta de sunete. Altfel, dar nu sfasiati de lipsa de vedere. Poate sunt impacati cu sine pentru ca nu isi pot imagina "lumea vazului", dar mai degraba, eu cred, din pricina unui stabil si profund univers interior. Univers interior care de nevoie a invatat sa pipaie si sa ocoleasca.

Tinerii pareau suficient de optimisti, chiar daca se plangeau de singuratate si rosteau mereu cuvantul afectiune, ca intruchiparea unei calitati dorite la cei din jur.

"Cerurile spun slava lui Dumnezeu, si intinderea lor vesteste lucrarea mainilor Lui", alaturat de raspunsul: "Cerul? Nu m-am gandit niciodata la asta.", desemneaza o ruptura atat de categorica si definitiva, incat mi se pare fara leac. Dar neputand sa-i judec pe acesti adolescenti, care in definitiv vorbeau de un cer material, ma duc cu gandul la o alta ruptura, facuta de pacat, care izbuteste sa ne inchida ochii, si astfel sa nu mai zarim cerul.

Si nu are rost sa vorbesc de cei care refuza cerul din motive religioase, politice, culturale, economice, cand pot vorbi despre mine.

Iata ca eu de multe ori am privirea prea adancita in praful taranii, iar mainile mele, la sfarsit de veac XX, se pliaza eficient pe limbajul Word, dar uita din ce in ce mai mult sa fie puse impreuna, in smerenie, pentru rugaciune. Lumea mea interioara se aseamana cu padurile din Bucovina, loc unde tot vine cineva si doboara brazii. Uneori eu am securea in mana, iar sprancenele mele sunt incordate...

Cerul, privit in graba prin geamuri nespalate de autobuz, ma faca sa mai numar o zi, desi stiu ca adunarea e de fapt o scadere: o alta zi irosita.


(Grafica cu care s-a editat acest numar. Grafica: Aretta Bazdara)

o noua zi sub soarele incet



Prima stire

Din punct de vedere religios, saptamana aceasta a fost marcata de marea intalnire Evanghelica de la Sibiu. In masura in care ne vor parveni la redactie noi informatii vom reveni cu amanute. Din punct de vedere laic, saptamana aceasta a fost marcata de confruntarea violenta dintre investitorii FNI si fortele de ordine din fata Guvernului. Viata politica a consemnat intrarea in cursa prezidentiala a lui Teodor Stolojan.

Danut Jemna



Cugetari privind Evanghelia dupa Matei (XLIX)

Exemplul cu slabanogul n-a ajuns pentru invatatii Legii. Christos, dupa ce cheama un vames sa-L urmeze, sta la masa cu vamesii si cu pacatosii. Aceasta partasie si impartasire extravaganta atrage atentia si este aspru judecata. Din nou poticnirea, din nou reactia mintilor care nu pot accepta decat un fel de lucruri. Normalul pentru acesti oameni religiosi era departarea de lume, de rau, de pacat. Aceasta duce imediat si la indepartarea de pacatosi, de cei care fac raul. Lumea se imparte acum in doua: cei drepti, implinitorii Legii si ceilalti, pacatosii cu care nu trebuie sa ai nici o legatura. Acest mod de gandire dualist care vede lumea supusa celor doua principii, ale binelui si raului trebuie depasit. Christos vine cu ceva care pentru cei drepti este socant, insa din perspectiva lui Dumnezeu e o normalitate. Dialogul deschis de Dumnezeu cu lumea are in vedere pe pacatos, pe "cel bolnav". Raul, pacatul poate fi abolit de Fiul lui Dumnezeu. O bariera dintre oameni este data deoparte. Christos face o punte spre acesti oameni lasati in voia soartei lor, in voia pacatului. Dumnezeu provoaca lumea prin Fiul Sau. Pacatosul primeste o provocare care zguduie fiinta, care zdruncina legaturile cu pacatul. Asa se intampla cu vamesul Matei. Apropierea de Dumnezeu strapunge intunericul, dezleaga legaturile, elibereaza. Provocarea lui Dumnezeu cere raspunsul omului. Unii au raspuns bine, acceptand oferta lui Dumnezeu, altii s-au indoit, fiind marcati de aceasta intalnire, altii s-au poticnit, ramanand reci, tari pe pozitia lor bine consolidata.


(textul acesta se poate citi integral in "Danut Jemna" - Cugetari privind Evanghelia dupa Matei)

Exercitii de intelegere XXIV

Dialog intre Dorin Popa si Danut Manastireanu / Radio Nord-Est Iasi / Decembrie 1999



Dorin Popa

Poate ca nu aveau cum face altfel, nu puteai sa traiesti intr-un stat si sa ignori conducerea statului respectiv.



Danut Manastireanu

Nu? Eu am trait si am ignorat-o, cel putin intr-o anumita masura. Si asa au facut-o multi altii. Este adevarat ca daca vrei sa ramai ierarh cu orice pret, atunci, desigur, iti vinzi constiinta pentru un blid de linte. Au mai facut-o si altii in istorie. Crestinii din primele veacuri ar fi putut trai linistiti in Imperiul Roman daca sacrificau de forma putina tamaie pe altarul zeilor. Ei insa au preferat sa-si dea viata pentru credinta lor. Spre deosebire de acestia, conducatorii religiosi ai Romaniei au hotarat ca trebuie sa salveze neaparat institutia. Intrebarea mea este daca orice sacrificiu merita sa fie facut, daca nu cumva acesta este un pret prea mare fata de folosul obtinut. Dar asta este problema lor, nu a mea. Eu nu am fost niciodata intr-o asemenea pozitie si ii multumesc lui Dumnezeu ca nici nu voi ajunge, sper. Pentru ca, asa cum va spuneam, am ales sa fiu laic si nu cleric, si sper ca voi ramane asa toata viata mea. Revenind la istorie, dupa ce am depasit aceasta perioada, deloc usoara pentru mine, am cheltuit urmatorii trei ani de zile lucrand in domeniul traducerilor si in spatiul editorial. Impreuna cu cativa prieteni am infiintat in 1990 o editura religioasa evanghelica.

Dorin Popa: Aici in Iasi?

Danut Manastireanu: Nu. Sediul editurii, numite Logos, a fost intodeauna la Cluj, dar echipa editoriala a fost la inceput in Iasi. Apoi, in perioada 1992-1993, am fost redactorul-sef al acestei edituri.

Dorin Popa: Functioneaza in continuare aceasta editura?

Danut Manastireanu: Editura continua sa existe si sediul ei este in continuare la Cluj, acolo unde se afla acum si echipa editoriala, atat cat mai exista la ora actuala, deoarece din pricina restrictiilor de piata, productia este foarte, foarte redusa.


(textul integral in “Exercitii de intelegere”)

Marius Cruceru



De la competens la competent, o perspectiva asupra autoritatii si competentei in lumina unei lecturi asupra Predicilor lui Augustin

Exercitiu de analiza asupra semnificatiilor cuvintului "competens" in predicile lui Augustin (IV)

Intrarea in comuniunea euharistica incepea in noaptea dinainte de Pasti, pentru ca a doua zi, botezul sa marcheze intrarea lor in familia lui Dumnezeu. In stadiul al patrulea, dupa ce au savirsit botezul imbracati in alb, urmau alte opt zile de invatatura in care noilor frati si surori le erau explicate "tainele botezului si euharistiei". Abia in acest stadiu de frate si sora, membrii cu drepturi depline in comunitatea euharistica, puteau savirsi diferite slujiri, isi puteau exprima si exercita sub autoritate darurile spirituale.

Dupa ucenicie in invatatura, dupa ucenicie in umblarea cu Dumnezeu, noii copii ai Bisericii puteau fi folositori cu vechile pasiuni stinse, cu mindria infrinta, avind cunostinta biblica necesara integrarii teologice a slujirii lor. Competent este cel care, cerind sacramentele, dupa ce va fi nascut in sinul Mamei Biserica devine un om nou pentru ca cere botezul regenerarii, imbaierea noii nasteri la o noua viata . Acum, dupa parcurgerea tuturor stadiilor deveneau fideles, pastrindu-se distinctia in slujire, dar si continuitatea in ucenicie.

Ne intoarcem din nou la competens, competentes (Nominativ pl.). Asa cum am vazut, in vremea lui Augustin, competens era cel care era impreuna-solicitant al primirii la botez. Pluralul este implicat, competens este membru al unei comunitati de petitori (de aici este si etimologia cuvintului petitor), autoritatea comunitara a celor care primesc pe noul numit competens este subinteleasa. Nimeni nu se numeste competent pe sine, competenta de acest fel nu este o achizitie personala, este consecinta primirii invataturii lui Cristos ca dar din partea bisericii, este urmare a lucrarii Duhului. Nu are nimic de-a face cu performanta profesionala ca urmare a educatiei sau dotarii naturale. Perspectiva ramine comunitara, cadrul este scoala de ucenici, atmosfera este impregnata de invatatura Scripturii, etosul este determinat de etica aproape ascetica.


(textul integral in “Marius Cruceru - Exercitiu de analiza asupra semnificatiilor cuvintului ‘competens’...”)

Eduard Orasanu



Raftul de carti

Gabriel Liiceanu - Jurnalul de la Paltinis

Constantin Noica, dupa aparitia Jurnalului, spunea ca la Paltinis nu exista paltini, si totusi arborele inexistent pe acele culmi da nume locului, iar sub acesti arbori inexistenti nu s-a intamplat mai nimic. "Dar am aflat de la Kant, ca nimicul este de patru feluri: nimic negativ, nimic privativ, nimic al imaginarului si nimic al inteligibilului."

Dar langa un om care stie ca exista patru feluri de nimic este imposibil sa nu se intample ceva...

Jurnalul incuraja si electriza iubitorii de cultura din Romania anilor 1980, aratand, la un prim nivel, ca fericirea si crampeie de normalitate isi pot face loc si pot fi traite de fiecare. Apoi le dovedea ca viata cotidiana ofera suficiente momente necontrolate de regim, si in aceasta usoara libertate se poate gasi si construi o prietenie, o familie, o pasiune, o cultura.

Jurnalul stimula setea iubitorilor de carte si de idei dintr-o Romanie ghilotinata de cenzura, aratand, la un al doilea nivel, ca se pot citi cartile autorilor fundamentali, se poate urmari o idee, se pot invata cateva limbi straine. Apoi le dovedea ca maestri ai spiritului nu lipseau cu desavarsire, ca ei erau disponibili si plini de seva.

Cand Gabriel Liiceanu il ruga pe Constantin Noica sa citeasca manuscrisul viitoarei carti, el raspunde: "Nu ma scoate pe mal, lasa-ma in fluviu."; ei bine ce insemna acest fluviu? Imi vine greu sa raspund, dar stiu ca trecerea lui prin vreme nu a fost in zadar: peste douazeci de ani de la aparitia cartii, personajele s-au implicat puternic in societatea romaneasca. Andrei Plesu a fost Ministru al Culturii, si apoi Ministru de Externe. Tot el a infiintat Colegiul "Noua Europa" pentru studii post-universitare. Gabriel Liiceanu a infiintat o foarte puternica si serioasa editura, si anume: HUMANITAS.

Aretta Bazdara



Cinquecento

"Totul este in noi, opera noastra e un fel de jurnal" Pablo Picasso

Edgar Degas (1834-1917)

Pictor impresionist, legat de aceasta forma de manifestare doar prin placerea lui pentru redarea impresiilor fugitive care, in opinia sa, constituie realitatea. Ce l-a interesat in special? L-a fascinat, daca pot spune asa, miscarea. Ramine celebru prin frumoasele sale balerine, pline de gratie, sensibilitate... trupuri angelice imbracate in rochii subtiri: "Prima balerina", "Dansatoare in albastru".



Edgar Degas a fost un bun desenator, reusind sa-si simplifice compozitiile redind esentialul. A adunat in opera sa o serie de lucrari (scene de gen) in care prinde in penel lumea saraca a Parisului: "Modista", "Spalatoresele", "Calcatoresele" , "La un pahar de absint". Artistul a fost un indraznet… a stiut sa vrea si uite-ma vorbind de el. Ar fi bine sa fim cu totii indrazneti...

...

Arta portretului se invata. E extraordinar sa poti sa vezi ca mina ta reuseste sa prinda in carbune pe un celalat. Dar mi-e greu, de multe ori nu reusesc. Ma infurii, imi neg inclinarea... si nu fac bine. Trebuie sa vrem mai mult, nu negind in momente "reci" ci, din contra, ambitionindu-ne. Totul se rezuma la curaj... in orice "idee"' exista risc... dar la capatul oricarei impliniri a stat indrazneala de a visa... de a vrea sa ai curaj. Ce sa va spun? Aveti curaj sa iubiti, sa mergeti inainte chiar daca este mposibil in aparenta... aveti curaj, nu va costa nimic.


(Recomandam a se vedea "Istoria SSJ-ului in 6 desene" & Cinquecento - Aretta Bazdara)

Daniel Grigoroscuta



Andante

Johann Sebastian Bach - Concertul brandenburgic numarul 6

Ultimul concert dintre cele sase (in si bemol major), este atribuit, ca si al treilea, tot orchestrei de coarde, dar Bach elimina din ansamblul ei vioara, si aceasta intr-o vreme in care acest instrument si literatura lui dominau manifestarile de "concertare" si la curtea din Köthen. De fapt, este cea mai neobisnuita alcatuire orchestrala (due Viole de Braccio, due Viole da Gamba, Violoncello - precizeaza Bach in timpul lucrarii, instrumente carora li se adauga "Violone e Cembalo" pentru realizarea basului continuu). Bach creeaza o compozitie de o rara frumusete pentru aceasta restransa formatie concertanta, din care violele se detaseaza de la inceput, ca purtatoare ale unduirii si devenirii melodice in vechea tehnica a canonului. De altfel, in cea de a doua parte (Adagio ma non tanto, in mi bemol major) - una dintre marile pagini lirice scrise de Bach - violele da gamba sunt cu desavarsire eliminate, pentru ca in Allegro final culoarea lor timbrala sa contribuie din nou la dinamismul luminos al acestei pagini, cu care se incheie, de altfel, si intreaga serie a celor sase concerte.

SDG


(recomandam a se vedea “Daniel Grigoroscuta – Galeriile de muzica clasica ‘Andante’”)

Dan Gheorghiu

Trandafiri din Saron

CETATE

Cuvantul,
acest potir in care unduie toate
inceputurile si sfarsiturile,
statornic imi strabate
zidirea - acest invelis efemer al Iubirii
si-al foamei de Cer.

Ungerea Lui mi-a strapuns
vesnicia cu Lumina
inca din obarsia taranii.

Tanjesc cu-nfrigurare devenirea
dupa Chip si-asemanare,
acolo unde,
dincolo de-aceasta pustietate,
Cuvantul - Fratele nostru mai mare
ne este - Cetate.

22 mai 1982


(poeziile "Trandafiri din Saron" pot fi citite in "arhiva de aur" - Dan Gheorghiu)

Sabina Dodan



Perspective psihologice

ADAPTAREA

Astazi se vorbeste tot mai mult de adaptarea individului la mediu, la societatea care-l inconjoara, la familie, la viata in general. Si cum viata actuala nu pare atat de simpla, parca ni se cere un grad si mai mare de adaptare. Aceasta inseamna ajustarea comportamentului nostru actual, conditiilor noi create.

Fiinta umana dispune de o anumita plasticitate cu ajutorul careia poate sa ramana in echilibru cu mediul sau exterior si interior. Importanta este adaptarea psihica a individului la tot ceea ce inseamna schimbare, modificare, rasturnare de situatii, atunci cand el trebuie sa apeleze la toate resursele sale si in final sa depasesca obstacolele.

Adaptarea, in orice varianta s-ar realiza eam, implica o dubla actiune: de asimilare (interiorizare a situatiei actuale) si acomodare (familiarizarea cu situatia actuala). Ambele procese fac apel la o serie de interactiuni ale individului cu resursele si posibilitatile sale pentru a mentine starea de echilibru prin care el va fi capabil sa se adapteze.

Prin aceasta adaptare directa a omului la mediu, toate functiile si procesele noastre psihice se afla intr-o permanenta ajustare intre schemele vechi incorporate si elementele experientei noi. Daca o persoana ajunge sa lucreze intr-un domeniu al educatiei, adaptarea se realizeaza in sensul acomodarii cu cei tineri si al intelegerii cat mai bune a acestora.

Se spune ca, in general, ne acomodam cu orice: frig, caldura, situatie noua, spre a supravietui si a fi mai putin nefericiti. Se pune insa problema varstei si trebuie specificat aici ca daca la varstele tinere adaptarea este foarte rapida, la varstele mai inaintate ea este mai greu de realizat, lipsind energia si rapiditatea necesare depasirii unor eventuale "socuri".

In concluzie, cu cat individul are mecanisme de adaptare mai puternic dezvoltate, cu atat poate face fata mai bine schimbarilor vietii si provocarilor pe care viata nu inceteaza sa le "ofere".


(textele "Perspective psihologice" pot fi citite integral in "arhiva de aur" - Sabina Dodan)

Sabina Dodan



Un alt bob de sare

Am pasit in mare,
Dincolo de nisip,
De scoici si de tine
Am gasit inima mea,
Inecata de valuri,
Ascunsa intr-o sticla
Aruncata de tine
De-atunci cand erai pirat.

Ionatan Pirosca



... Ionatane

ce-i trebuie luminii abajur, supremul Soare-n vag conjur de ceata? Tu esti in noi alinul imprejur, gradina de-nviere-n dimineata. Si n-ar fi inca, sau de-ar fi cuvant sa poata-n lume spune toate cele, Tu tot prea sus, prea binecuvantand, tot viu si vesnic m-oi purta prin ele!


(integrala textelor "Ionatane" se pot citi in "Ionatan Pirosca - Galeriile de poezii 'Ionatane'")

Ionut Apostu



Sunt tanar

Se spune ca trebuie sa iubesti pe aproapele tau… sa iubesti chiar cand greseste. Si de multe ori cel care sustine aceasta idee o face cu atat detasare si usurinta incat aproape iti vine sa-l crezi. Dar oare de ce nu se pune accent pe o alta latura a problemei, si anume pe exercitiul si autodisciplinarea in a nu gresi?

Este mai usor sa spui ca trebuie sa iubesti pe aproapele tau decat sa mustri, pentru ca trebuie intelepciune. E mai comod sa taci decat sa dezaprobi o anumita atitudine gresita. Ajungem astfel sa punem accent pe a ierta (desi este si aceasta importanta), si nu pe a fi corect, a te autodisciplina. Ori nu e mai bine sa stii ca cineva este de acord cu tine, chiar daca este gresit? Cum sa nu te simti incurajat in a fi ticalos, indiferent si insensibil?

Stau in cumpana si vreau sa dau crezare celor care imi gresesc, insa ce ma fac cu ei atunci cand insista cu indiferenta lor?

Vreau sa iert, insa ma izbesc de acea imagine a ipocriziei, ma opresc intr-o simpla privire (aparent simpla).

Ma gandesc la iertare si cred ca mai potrivit ar fi sa tac, sa fiu ceea ce vreau sa vad la altii; sa ma autodisciplinez, sa fiu corect, sa iert…

Se spune ca trebuie sa ierti… Cat de frumos suna daca nu privim si la jumatatea cealalta a problemei. E drept ca "a gresi e omeneste", insa ce efect are iertarea cand stii ca aceasta nu va opri lipsa respectului, nu va opri fatarnicia si fabricarea mastilor…

Vreau sa iert pentru a fi iertat… Sa pot privi inapoi cu bucurie, sa privesc inainte cu optimism. Dar se pare ca toate la timpul lor…


(textul acesta se poate citi si in “Ionut Apostu – Sunt tanar 'alte texte''”)

Curier & Posta redactiei

Teodor Muntean (Iasi): Salut Edi! Daca ai adresa de e-mail a lui Adrian George, transmite-i adresa mea, daca nu public-o in revista ca sa ma contacteze sa vedem ce-i de facut. Ma voi consulta intre timp si cu Danut Manastireanu. Binete.

Laura Parvan (Iasi): Multumim pentru revista dumneavoastra si va dorim o cit mai larga audienta. Succes in activitatea dvs. Primul Pas. Buna! Ma numesc Laura Parvan. Am primit prin e-mail de la un prieten revista dvs. As dori sa o primesc regulat. Exista aceasta varianta? Va multumesc anticipat, Laura

Nota redactiei: Iata ca exista si aceasta varianta. Si noi iti multumim!

Daniel Ilas (Deva): Dragi prieteni, din nou ma bucur ca pot sa va scriu si ca va gasesc totdeauna proaspeti. De data asta as avea o mica rugaminte privitoare la un mic favor pe care puteti sa-l refuzati si nu ma supar. Este vorba de un mic (sau unul putin mai "largut") anunt pe care as vrea sa-l primeasca toti cei abonati la SSJ - se refera la un program de Biblie (Online Biblie) despre care puteti citi in paragrafele de mai jos: BIBLIA ONLINE DISPONIBILA ACUM SI PE INTERNET! Pachetul gratuit al Bibliei Online revine complet cu urmatoarele: * Textul complet al versiunii King James (autorizata) a Bibliei englezesti (incluzand Vechiul si Noul Testament). * Comentariul complet al lui Matthew Henry al intregii Biblii * Dictionarul Biblic Easton * Si multe altele. Ce poti face cu acestea? * Navigare in Biblie * Studiere mai vasta a Bibliei * Comparare a versiunilor Bibliei * Cautare si consultare in dictionare * Iti creezi propriile dictionare sau lista cu teme pentru a-ti depozita cunostintele si studiile * Iti creezi notele si comentariile proprii * Comunici cu programul in limbi ca engleza, germana, italiana, spaniola, portugheza sau ajuti la actualizarea Bibliei Online pentru a-ti vorbi in propria limba Totusi mai este ceva! Pentru toti studentii avansati ai Bibliei sau doar celor ce doresc sa studieze Cuvantul lui Dumnezeu in profunzime exista oferte a multor module "add-on" in biblioteca CD-ului Bibliei Online. Te poti gandi la aceste module ca si carti care pot fi adaugate bibliotecii tale unul cate unul sau mai multe de o data. De pe CD iti poti alege versiuni ale Bibliei, dictionare, comentarii, scrieri sau alte materiale de studiu care pot fi adaugate copiei tale a Bibliei Online impreuna cu ilustratiile si hartile.

Nota redactiei: Draga Daniel, nu am stiut de aceste informatii. Am publicat in parte mesajul tau, dar speram ca nu te va dezavantaja. Poti anunta linistit ca la mai mult de 200 de adrese a ajuns mesajul.

Epilog: Ar trebuie sa facem ceeea ce ne place si sa facem bine. Sa invatam sa ne placa ceva ...

Pentru subscribe, unsubscribe, scrieti la adresa: (...) - trimiteti adresa si in functie de ce solicitati - o vom copia in / sterge din - banca de date. Indiferent de varianta, va multumeste:

The Salt Street Journal

Alina Simion
Aretta Bazdara
Daniel Grigoroscuta
Eduard Orasanu (redactor sef)
Ionut Apostu (redactor sef – adjunct)
M. P.
Sabina Dodan

"Frumusetea va salva lumea!" F. M. Dostoievski
iar frumusetea este
HRISTOS

Niciun comentariu: