Dosar SSJ nr. 02 - Holograf exclusi din UE







(SSJ - The Definitive Collection 2007)

Texte scrise de: Cristian Lucaci, Eduard Orasanu si Marius Cruceru

Cristian Lucaci



Holograf exclusi din UE

Imi pare rau ca va supun la chinuri utile, dar va fi nevoie sa cititi aceasta istorioara de doua ori. In primul rand va trebui sa savurati, fabuland, pilda sederii de scurta durata in UE, gasind doar la sfarsit cheia, slefuita sub forma unei legende. In urma rezolvarii analogiilor veti relua lectura.

Atentie cititori: "Sa nu luati niciodata dragostea," fiindca ea este broasca in care cheia pildei se invarte cel mai bine. Dupa multe si lungi tratative, se pare ca in sfarsit suntem si noi recunoscuti pe plan international. Totul a inceput inca de la intrarea in sediul Uniunii Europene, unde gardianul public asculta, spre mirarea tutoror, o melodie de sorginte romaneasca, cu iz melancolic de butoi cu pulbere.

Fredona in continuu, ce-i drept cu volumul dat destul de tare, "Dar sa nu-mi iei niciodata dragostea...," cantec scos de la naftalina de grupul Holograf. Nu dupa cateva minute intra pe usa cu amortizoare seful Afacerilor Interne (A.I.) La vederea acestuia, gardiana, - daca in UE se vorbeste despre Political Corectness - apasa butonul casetofonului inscriptionat cu un patrat. Se auzi linistea dinaintea furtunii...

Evident mustrarea veni imediat, din moment ce Holograful nu era inca omologat in UE. Intrebare, "Cum a patruns aceasta caseta dincoace de granintele UE? Cine a strecurat-o?" Fiindca in UE cinstea este produsa la fabrica de turnatorie, se afla instantaneu ca proba “A” -caseta- era imprumutata de la un coleg de breasla din sectorul T3, de altfel cel mai critic si important sector din cadrul UE. In urma cercetarilor se concluzioanase ca proba “A” apartinea de drept altui coleg. Astfel toti trei, de fapt nu se stie exact numarul, fusesera interogati - niciodata nu stii numarul interogatilor, iar uneori nici macar numele lor. Fiind o problema de maxima securitate, a fost nevoie de interventia presedintelui si vice-presedintelui UE, trecand apoi pe la comisia de disciplinare. Doua au fost victimele care au fost pusi pe liber, fiind eliberati din functii.

Deja povestea era bine mediatizata in cadrul UE, fiecare venind cu o versiune mai imbunatatita. Colegii din sectorul T3 au reactionat. Marti, 30 ianuarie, orele 19, a avut loc infatisarea. Subordonatii stiau ca se vor intalni doar cu presedintele. Dar, poate de dragul impresionismului aparu si vice-presedintele si seful A.I. Problema in opinia superiorilor nu mai era caseta, ci intregul sector T3. Toti aveau acum nevoie de a-si re-examina comportamentul.

Explicatie: "Stim ca v-ati intristat, dar este o intristare care duce la pocainta." Vice-presedintele, cu un ascutit sentiment anticipativ, i-a avertizat ca nu cumva sa promoveze ideea ca motivul infractiunii ar fi proba “A” - caseta. Atunci li s-au cerut adevaratele motive pentru care colegii lor au fost expulzati. Nu de alta, dar sa stie si victimele pentru ce sa (se) planga sau sa se pocaiasca. Nimeni nu stie nimic! Hartiile au fost tocate. Mitul JFK se repeta. Ca in orice corporatie doza de mister si intriga ramane scuzabila. Dar, sistemul si sacrificarea oamenilor...pentru o caseta?!

Legenda: UE - Universitatea Emanuel Oradea
T3 - Teologie Pastorala, anul III
Presedinte - Paul Negrut
Vice-presedinte - Doru Hnatiuc
Seful A.I. - comisia pastorala, Ilie Tundrea
Holograf - "Sa nu-mi iei niciodata dragostea"
Dragii mei, asa cum spune cantecul, „puteti sa-i calcati in picioare, sa-i faceti una cu pamantul”, dar sa le luati dragostea, asta nu!

...

Eduard Orasanu



Ce se aude, mielule? Coasa-n iarba, domnule..."

Spui ca vrei o revolutie, ei bine afla, fiecare am vrea sa schimbam lumea. Cunosc doar cateva cuvinte care ar putea dinamita totul, ele suna asa, te iubesc, te iubesc... Nu-ti pierde cumpatul, hai sa le rostim. "Explozia" va devasta chiar si pe cei ce se cred "de neinlocuit".

Sunt naiv, observ bine scaunul construit dupa conturul sezutului lor. Se pare ca nu vor fi detronati, dar cine lupta pentru un scaun?

Imi imaginez uneori ca se poate trai si fara ei. Ma incurajez spunand: nu exista portofoliu etern, ci doar o gestiune trecatoare, cu o putere limitata. Orcat ar fi de lacomi nu pot mucegai cu privirea lor tot...

Spui ca vrei o revolutie, ei bine afla, fiecare am vrea sa schimbam lumea. Unii reusesc mai repede sa urce scarile, asa ca trebuie sa intelegi de ce acolo sus e foarte stramt. In piesajul ce le apartine in exclusivitate nu a mai fost loc si de alfabet, asa ca hai sa le strigam cateva litere, poate vor auzi: te iubesc! te iubesc!

Nu-ti pierde cumpatul, nu e chiar in zadar. Stiu, ei vorbesc asa de tare incat nu se mai aude nimic. Lor nu le poti cere o linistita si tacuta modestie.

Sunt naiv, observ bine amvonul construit pentru sprijinirea "bratelor sfinte". E prea bine strans in suruburi, dar, la limita, il poti ocoli.

Eu pot respira uneori si fara ei. Ma incurajez zicand: bratele acestea vor iesi la pensie, pentru unii va fi o binecuvantare, iar pentru... "sacalii tineri" inceputul luptei.

Spui ca vrei o revolutie, ei bine, lupta aceasta nu trebuie sa fie inca una cu morile de vant.

Grabeste-te sa aprinzi faclia, coasa care se aude-n iarba ne va secera pe toti!

...

Marius Cruceru



Cum da Dumnezeu intrebuintari mai folositoare sangelui balcanic...

Partea A fara alte semne:

Melodia la moda, o holograma, spune asa:

"imi fierbe singele in vena, sint balcanic
...temperament vulcanic am, deci sint balcanic,
...sint mincinos, frumos, gelos si ofticos, scandalagiu, diliu, nebun si ageamiu"

Acum citeva zile, un balcanic, frumos, dar care se ducea sa spuna adevarul, zelos, dar fara oftici si sictiruri de Istanbul, nebun pentru Cristos, diliu pentru unii scandalagii ei insisi, temperament vulcanic, dar nu ageamiu in ceea ce era chemat sa faca, cu singele fierbinte in vine pentru Cale si Adevar si pentru Viata a plecat ... sa faca "Sport Extrem".

Asa cum spun versurile destul de putin inspirate in alte locuri ale unei alte melodii la moda..."vine o data, macar o data in viata, vine o zi cind vrei sa stii, daca esti cineva... ooo sa ti se intimple ceva... macar o data in viata... fara durere, placerea ce este nu ai aflat... acum poti sa mergi mai departe in lume, stii cine esti, ochii deschide-i din nou" gura pacatosului, adevar graieste ... asta a fost ziua lui... asa a plecat si balcanicul nostru, vorbind cu accent romaneste... sa ii spunem BALCANICUL LIBER.

Cum spunea el cu emotie sa faca un lucru bun, s-a intimplat un lucru rau, dar Cel de Sus a facut din rau un lucru bun... Era joi... Caminul Infratirea, dupa amiaza, camera de camin, studenti, aglomeratie, sesiune, nervi, bautura, tranpiratie, suparari, crize... Balcanicul Liber se gindeste sa faca ceva cu totul nou... sa schimbe felul in care le vorbeste prietenilor lui despre Adevar si Lumina. Creeaza 13 teme ale unui mic catehism... altii ar spune, asta i-a purtat ghinion.

De la 6 seara pina la 9 poveteste cu studenti care nu mai contenesc cu intrebari despre Cel ce traieste in Balcanicul Liber. Iese din camera si se incheie la sireturi, un grup de studenti se arata interesati de vorbirea lui si il cheama sa le depene mai mult din povestea pe care tot o spune de ceva vreme prin caminul lor.

La intuneric... izbitura in nas cu capul, singele improasca hainele, curge ca dintr-un izvor singe fierbinte care orbeste, ameteala... BALCANICUL LIBER fuge... alearga spre apa, …surpriza… aici este Balcanismul in latimea lui cea mare... Agresorii il ajuta sa se spele isi cer scuze, il ajuta sa iasa la suprafata din pata mare de singe... surpriza din nou, ca alternarea innebunitoare dinanite de rastignire dintre urarile pe care soldatii le faceau lui Cristos, sandwich de inchinari si palme... impletire de batjocura de genul “Ai spus ca Hristos ne iarta, deci trebuie sa o faci si tu”, cu lovituri… incearca sa treci sa privesti prin ochii victimei care nu mai intelege cine ii este prieten si spre cine sa ceara ajutor... ca apoi sa inceapa iar sa il bata, sa il tavaleasca in noroi. Apoi il tarasc spre canalul care duce spre Cris... canalul Petza, in timpul acesta BALCANICUL LIBER se roaga “Tata iarta-i si daca vrei sa Te glorific cu o asa moarte sunt gata sa o fac. Dar, daca mai de lucrat cu mine in aceasta lume, scapa-ma!” doua ginduri ii devenisera obsesii in aceste momente... "Putin am facut pentru Domnul... Ce va fi cu sotia mea, daca eu plec..."

La auzul rugaciunii cei care erau sa "ia zilele, noptii si anii, sa il lase singur intr-un loc anume, sa nu se poata intoarce la ai sai, cei care erau sa il faca una cu pamintul, calcindu-l in picioare de o mie de ori, sa il uite pe fundul marii printre pestii rapitori..." au plecat si l-au lasat in noroi, ametit... spaima pentru trecatori si soferi, insingerat, clatinindu-se ca omul beat, spital, cusaturi, doctori care nu inteleg zimbetul continuu al pacientului candidat la epilepsie in urma contuziei cerebrale ...

Partea B - tot fara semne:

Sotia - stinca, o piatra de cam 1.55 de care s-au zdrobit multi in lacrimi isi lauda sotul, eroul ei, “omul lui Dumnezeu”, cum il numea ea… Asta, partea B este una dintre cele mai frumoase povesti de dragoste pe care le-am auzit, "Romeo si Julieta", mofturi de adormit constiintele adolescentilor... sa auzi o sotie care isi soarbe sotul din ochi, laudindu-l in fata tuturor, marturisind ca nu ar fi surprins-o foarte mult vestea ca el a plecat dincolo, pentru ca stie ca biruinta este prin multe necazuri... hard, beton, tarie... chestii serioase, “sotie de sotie”, cum s-ar spune in unele suburbii ale oraselor noastre de unde ne vin productii ale subteranelor mintilor, manele….

S-au intilnit la spital si el, pironit de pat si-a trimis Sotia inapoi inspre camerele agresorilor, sa ii caute pe cei care l-au atacat pentru cea mai cumplita razbunare, pentru aprinderea carbunilor aprinsi in capul tuturor celor ce l-au batut. Sotia s-a apucat sa lucreze "razbunarea Domnului", pentru cei interesati, cititi ce spune Noica despre etimologia cuvintului a "ras-buna", ce inseamna ca "norii s-au mai ras-bunat...." Spune ca El, Domnul i-a daruit mila pentru ei, ca a putut sa se roage pentru cei ce i-au ranit sotul inainte de a se duce si intr-o camera cu opt baieti sa le vesteasca tuturor si celor care au lovit cu capul, picioarele si pumnii in sotul ei, sa le vesteasca despre Adevar si Lumina.

Din cind in cind in vestirea ei tot intreba "si totusi care este acela care a lovit cel mai tare, cel mai agresiv?" La un moment dat unul dintre ei se ridica si spune "voiam sa iti spun, dar nu puteam sa intrerup povestea frumoasa pe care o spuneai, eu am fost cel mai agresiv, eu l-am lovit cel mai tare, nu am mai avut niciodata cosmaruri pina acum dupa ce am batut pe cineva, dar acum MA DOARE SUFLETUL, STII TU CUM ESTE SA TE DOARA SUFLETUL... iarta-ma"

Partea C - care nu exista pe nici o caseta sau disc...

Este partea Lui, a Domnului, pe care si-o ia singur si pe care noi nu putem sa I-o dam. Este o parte care nu se poate inregistra aici, este o parte care se inregistreaza doar dincolo, in cele care tin de metafysika, de cele care nu se vad si pe care nu se poate pune mina. Fostul Bataus Impunator, un pachet de muschi, sportiv ... tuns scurt, lat in spate... domesticit acum de Domnul, din lup spre care era trimis, mielul este acum parte din turma... Spune el... fara sa stie lozincile, fara sa fi insusit limbajul standard sub care se ascund mieii nedomesticiti... "ma rog ca toata rautatea mea sa se transfome in bunatate, toate energiile negative din mine, in energii pozitive, l-am batut fara sa stiu de ce, l-am batut pur si simplu ca era baptist, dar acum mi-am dat seama ca aceasta este adevarata religie a dragostei care poate iubi pe dusman. Am simtit ca am fost iertat cu adevarat, ca am fost eliberat cind ea, sotia, mi-a spus ca m?a iertat, rugati-va pentru mine..." si incheie ametitor... "eu nu am stiut ce inseamna sa fi crescut intr-o familie de crestini, ferice de voi care ati fost crescuti in astfel de familii..."

Epilog, in loc de Legenda.

"hai in luna" - imi spun ei, "unde" intreb eu, “noua ca si Balcanicului Liber ne este poruncit sa mergem pe pamint, pe tot pamintul sa facem ucenici din orice neam"

"sa nu imi iei niciodata dragostea..." imi spun ei, "nu draga, stai ca nimeni nu iti poate lua ce nu ai, am venit sa iti aduc DRAGOSTEA, unt in loc de margarina, piele in loc de musama, ierburi bune si de leac in loc de flori de plastic... ceva cu mireasma autentica de la viata spre viata, nu pastila de amortit constiinta si stimulat firea cu miros de la moarte spre moarte"

"am ramas doar noi" spun ei, "nu mai sint si altii, NOI, o minoritate intre care nu sint multi intelepti in felul lumii, nu multi destupati, relevanti, isteti in felul firii..."

"vine vineri" imi spune ei "da, si pentru noi abia atunci incepe, mie imi convine si luni, si miercuri ma trezesc usor, joi este pentru reinoirea nadejdii, iar vineri abia acum incepe, ne adunam cu sfintii si joi si vineri, de duminica nu mai vorbesc... celebram marea petrecere ce va sa vie a veacului viitor"

"chiar daca e greu" spun ei

"chiar daca e greu sa faci deosebirea intre lumina si intuneric, intre muzica si zgomot, intre versuri si cuvinte, intre Duh si duhuri, noi vom continua sa vestim si sa povestim despre Adevar si Lumina"

Da, in ultima vreme din UE a fost izgonita "holograma", stiti ce este o holograma? Este o pacaleala, specialitatea "celuilalt", al celui caruia nu i se cuvine nume, este inselaciune, pui mina pe ea si nu este, o fata morgana, da, a fost alungata holograma pentru a fi sarbatorita miscarea evangheliei, a Duhului care nu stii de unde vine si unde se duce, dar Caruia ii vezi lucrarile reale, fara mofturi si frustrari pe infundate.

Dedicatie pentru unii care s-ar putea sa intre in Legenda:

Balcanicului Liber – Berezovshi Lilian, student in anul IV, pastorala la Universitatea Emanuel din Oradea ale carui rani vor straluci la masa cereasca si pe care il rog sa ma considere si pe mine moldovean.
Sotiei – Rima Berezovshi – un model de sotie de lucrator.
Fostului Bataus – Ion caruia ii doresc ca inaintarea lui in credinta sa fie vazuta de toti.

...

Cristian Lucaci



Pauza intre versiuni

La aparitia telefoniei mobile in Romania s-au adus un mic numar de celulare, in special pentru a testa piata, dar spre surprinderea tuturor romanasii au spulberat cota vanzarilor. De ce oare? Sa fie nevoia de comunicare, de apartenenta sau este doar fanatismul tipului latin care isi defineste identitatea prin posesiunile materile la purtator.

Asa ca au inceput ofertele: conectare gratuita, abonament cu minute incluse, primele trei secunde gratuite, si in sfarsit taxarea la secunda. In afara contractului cu abonament mai exista un tip de conectare ce nu te leaga pe viata, mai detasata, si anume cartela. Foarte simplu. Insa problema mea este ca azi cu greu mai poti face rost de vreun kamarad. Astfel oamenii prefera relatiile 'cartelatate' in locul celor cu abonament care, desi rare si costisitoare, sunt cele mai serioase. Cu ce m-as multumi eu? Ideal ar fi sa ne permitem convorbiri cu abonament, dar in lipsa, sa ne duelam cel putin in relatii cu cartele. Astfel in urma ranilor macar s-ar inchega un 'dialog', daca nu 'connex'-iune. Si apoi in week-end este doar un cent pe minut. Simplu, nu? Sa fie oare asa greu sa apesi niste taste? Da, deoarece folcloristica rimeaza si iti da larghete, pe cand confruntarea implica vulnerabilitate si admiterea greselilor.

Dragi kamarazi, am testat-o pe pielea mea. Mi-a fost greu sa sun la UE inainte de scrierea articolului anterior si sa ma informez cu privire la pozitia lor oficiala in dojana cu pricina si imi fac recurs. Insa se pare ca folcloristica de boomerang functioneaza si in sens invers.

In pauza, pana la urmatoarea interventie, iata cateva din mesajele inregistrate in casuta postala, prin mesageria vocala. Mentionez ca mesajele sunt autentice, unii expeditori fiind dispusi chiar sa-si dea numele.

"Cred ca parabola ta va stirni un val pe care sper sa-l poti purta. Cred ca ar fi fost mai intelept sa nu dai cheia."

"Off the record : bine ai facut!"

"Sunt sigur ca nu ar mai fi debandada care este in cultul nostru daca ar fi intre noi citiva jurnalisti care sa lucreze la reviste sau ziare seculare... ar mai trezi biserica... ceea ce ai facut e un semnal de alarma pentru toti si la toate nivelele: exista haos in biserica. ... E haos si pentru ca a trebuit sa se ajunga pina la SSJ ca sa ne auto sesizam de o astfel de problema ..."

"Se pare ca vestea se raspindeste cu iutimea birfei baptiste."

"Ca sa nu mai ramina corigent la romina si anul acela, tovarasa profesoara ii indicase citirea si comentarea unei sigure bucati literare, spunea ea, relevante: Alexandru Lapusneanu... In plin capitol 1, student la...specializarea......si avind ca slogan: "Daca voi nu ma vreti, eu va vreu!!" Dupa... se si trezi strigind "Capul lui... vrem." Abia acum ii dadea mina sa strige "Ai sa dai sama frate...!" As fi vrut eu sa se termine cu "Si a trait fericit pina la adinci batrineti....." Ghinion! Abia acum incepe!"

"Sunt de acord cu tot ce ai spus, chiar cu riscul de a zbura din campus, si as pleca daca nu mi-as fi dat cuvintul de onoare bisericii si parintilor. Sunt sigur ca nici parintii si nici biserica nu m-ar intelege chiar daca as spune adevarul."

"Sunt cativa care spun ca esti cam "beat". Asta inseamna ca trebuie sa faci un "tratament" ca sa vezi." - despre autor e vorba

"Din cite stiu eu, la UE se doreste formarea de oameni liberi, cu opiniile lor, exprimate in felul in care gasesc de cuviinta, din perspectiva din care au ei acces la informatie..."

"Nu ai fentat pe nimeni prin faptul ca gindesti diferit de insitutia care te-a format. Din contra, asta inseamna ca si-au bine facut datoria. Esti un om cu picioarele pe pamint, cu opinia ta..."

"Si la urma urmei, nu e vorba de o scoala anume, ci de o practica, de principii si reguli umane. Acte de acest gen sunt intilnite nu numai la un om sau la o institutie, ci la noi toti care suntem la un moment dat vinovati de astfel de practici. Articolul putea sa sune pentru mine si pentru oricine altcineva aflat in aceeasi situatie ... Ce e mai usor? Sa cresti un copil pina la statura de om mare, in Cristos, sau sa il dai in adoptie cind face o boacana grava? Decizii drastice care elimina copilul, nu problema, nu fac decit sa iti ofere o viata mai usoara ca parinte. Copilul tot asa ramine. .... Faptul ca de data asta au facut-o cei de la UE este nesemnificativ, la urma urmei. .... asta dovedeste ca si ei au nevoie de pocainta, si poate ca e bine ca in situatia de acum... pot sa o afirme intr-o "replica" la SSJ ... nu e nici unul neprihanit, spunea Pavel."

"Dumnezeu nu se lasa batjocorit!"

"Daca nu scriai tu articolul ala cred ca trebuiau sa urle peretii campusului si doamne fereste de un cutremur."

"Sunt mai rai ca lumea pe care o condamna. Au condamnat comunismul, ba chiar parintii sau ei au fost persecutati, ca acum printr-o ironie a sortii sa foloseasca aceeleasi metode, aceleasi tactici."

"Pacat ca nu ai mai multe replici din tabara UE. De ce tac?"

"Daca ar exista transparenta institutionala solutia ar fi extrem de usoara. Ce spune procesul verbal al sedintei in care a fost luata decizia de a exmatricula pe X? ... ce regula a fost incalcata, cit de grava e situatia, etc. ... o institutie serioasa are nevoie de un raspuns oficial, pentru ca daca fiecare persoana din institutie raspunde la intrebari dupa cum il taie capul, ce mai poate intelege marele public? ... atunci, scrii ce poti, pilde si parabole."

"Cum rezolva Biserica problema asta? A fost semnalata o problema in trup, durere la rinichi, adica sufera membrul X. Medicii decid eliminarea rinichiului X. Unele organe din trup cred ca e o nedreptate la mijloc, ca de fapt rinichiul se poate trata, si ca nu trebuie eliminat. ...doctorii au decis sa il scoata afara din trup... eu cred ca Biserica poate rezolva problema in familie, cu iubire si daruire crestineasca... altfel, Biserica ar ramine un corp frumos ...insa mort, lipsit de organe."

"Problema UE a starnit mari furori... dar cred ca aceasta floare nu va aduce primavara... este ca o matahala de om piscata de un tantar..."

"E bine stiut ca o scoala de nivel universitar nu poate functiona bine cata vreme nu exista un sistem prin care studentii evalueaza peformanta profesorilor si participa prin reprezentanti la conducerea insitutiei... disciplina tine de dragostea fata de persoana si de respect pentru lege. Si unde nu e legea clara e greu sa faci diferenta intre dragoste si abandon!"

Iar pana la o urmatoare – prima - conectare, fie ea si cu taxa inversa va spun: Alo..., aici a fost si este Cristian Lucaci

...

Bonus:

a) http://claudiuvdobra.wordpress.com/ Amintiri din studentie

b) Vali Teodorescu



Interogatii

(text publicat in SSJ nr. 121, numarul cu tema: "Dosar SSJ nr. 07 - Student la anul 2000)

Mai mult decat orice alte vremuri ale istoriei, postmodernismul este epoca suspiciunii. Personal nu am simpatie nici pentru suspiciune, nici fata de postmodernism. De aceea nu-mi vine usor sa scriu acest articol.

A pune sub semnul intrebarii actiunile unor persoane ce reprezinta institutii foarte cunoscute in aceasta tara si care sunt ele insele un fel de institutii este extrem de riscant. Si totusi cu aproape doua luni in urma sapte studenti din anul trei ai Universitatii Emanuel din Oradea au fost declarati repetenti. Erau colegi de grupa. Daca ar fi dorit sa continue cursurile facultatii repetand anul trei ar fi trebuit sa suporte singuri plata scolarizarii pe un an. Aceasta inseamna ca ar fi fost practic exmatriculati, intrucat plata pe un an a scolarizarii in acest institut este foarte mare. Urmarea?

Trei dintre cei sapte studenti repeta totusi anul trei la Universitatea Emanuel din Oradea, unul dintre acestia muncind in cadrul scolii in schimbul platii taxei de scolarizare. Alti patru au renuntat la U.E., trei transferandu-se la diverse institute teologice din Bucuresti, in timp ce al patrulea s-a inscris la o facultate de jurnalistica din Cluj.

Daca as fi sigur ca acesti sapte studenti au ramas repetenti pentru ca din punct de vedere al pregatirii lor o meritau, probabil nu as fi ajuns vreodata sa scriu aceste randuri. Reactia profesorului lor de eclesiologie - aceea de a-i pica - ar fi fost absolut legitima. Dar dimpotriva, majoritatea acestor studenti erau buni la invatatura.

Exista uneori profesori (eu insumi am intalnit multi de acest gen in vremea studentiei) despre care se stie ca "pica in masa" la examen. Totusi nu acesta este cazul domnului profesor de eclesiologie. Niciodata nu a mai picat atatia studenti intr-o sesiune, sau mai precis la ambele sesiuni din toamna. As dori sa precizez ca domnul profesor de eclesiologie este una din cele mai cunoscute si apreciate personalitati ale lumii evanghelice din Romania.

Personal apreciez in mod deosebit atat marele sau dar de evanghelist, cat si cartile sale de teologie.

Cunoscuta sa experienta miraculoasa de la examenul de admitere la facultatea de medicina din Bucuresti a constituit, in momentele mele de indoiala un mare motiv de incurajare. In plus apreciez mult faptul ca in perioada comunista domnia sa a avut curajul de a rosti adevarul, asumandu-si un mare risc. Iata deci motivatii serioase pentru a fi cat mai corect in evaluarea pozitiei domniei sale in aceasta situatie, a fi cat mai precaut atunci cind pun sub semnul intrebarii principialitatea sa in chestiunea respectiva.

Sa privim totusi faptele. De unde a pornit totul?

Studentilor li s-a cerut sa participe la orele de cor. Dar corul nu era o materie inclusa in curriculum (nu era o materie de examinare), insa probabil avea pentru conducerea institutului chiar si ca activitate extracurriculara o anumita importanta strategica. Studentii anului trei s-au pronuntat insa impotriva acestei decizii a conducerii scolii, intrucat in opinia lor activitatea respectiva solicita prea mult timp, sase ore pe saptamana din programul lor, program si asa destul de incarcat. Din acest motiv nu au participat la cor (nefiind de altfel singura grupa a institutului care a procedat in acest mod). Care a fost reactia domnului profesor de eclesiologie? Aproximativ aceasta: "Bine, daca nu ati fost la cor pentru ca ati dorit sa va pregatiti la materiile curriculare inseamna ca ati avut timp sa va pregatiti foarte bine pentru examenul de eclesiologie". Si a urmat ceea ce a urmat.

Cred ca pot intelege, incercand sa vad lucrurile din perspectiva domnului profesor, intentia domniei sale de a " da o lectie" celor ce au refuzat sa se conformeze unei decizii a scolii sfidand astfel hotaririle conducerii. Ca profesor cunosc si inteleg foarte bine reactia unui dascal care in fata unei clase de elevi recalcitranti spune: "Guys, faceti pe nebunii cu mine? Lasa ca o sa va demonstrez eu la urmatorul examen ca nu stiti nimic."

Stiu ca as putea foarte bine sa fac acest lucru cu elevii mei (desi nu am facut-o inca niciodata, si sper sa nu ajung vreodata sa o fac). Si totusi chiar si in acest caz ma indoiesc ca cei mai buni elevi n-ar reusi sa treaca acel examen, daca sunt corect cu ei si nu le cer la examene lucruri pe care nu le-am predat sau a caror pregatire nu le-a fost indicata. Doar daca as fi neprincipial si as incalca flagrant deontologia educationala le-as putea cere la examinare lucruri care n-ar avea de unde sa le cunoasca.

Care a fost reactia domnului profesor de eclesiologie? Drept pedeapsa pentru lipsa la cor, grupa in discutie nu a mai fost primita in examenul din vara. Ajungandu-se la reexaminarile din toamna, studentii au fost pusi in fata unor subiecte care nu se regaseau in materialul cerut pentru examen.

Si chiar daca in extremis profesorii mai fac uneori si astfel de lucruri si sa spunem ca "ar fi de inteles" o atare reactie ca raspuns la o sfidare a elevilor, lectia "administrata" in cazul studentilor grupei anului trei de teologie pastorala a Universitatii Emanuel pare insa absolut extrema: repetentia si perspectiva exmatricularii. Nu aceeasi soarta au avut-o studentii altor grupe aflati intr-o situatie identica.

Cum putem intelege atitudinea ce pare aproape incredibila a domnului profesor? Cum poate cineva traumatiza in acest fel sufletul unor oameni doar pentru motivul ca au refuzat sa participe la corul unei facultati si asta in special daca ne gindim ca acesti studenti nu fusesera in prealabil avertizati asupra duritatii posibilelor represalii?

Exista o ciudata coincidenta - si poate, din nefericire, in aceasta coincidenta putem descoperi explicatia pentru reactia extrema a domnului profesor.

Grupa studentilor care au ramas repetenti in aceasta toamna este aceeasi grupa din care faceau parte cei doi studenti aflati in conflict, in luna februarie, cu conducerea scolii datorita posesiei casetei "Holograf" (intamplare despre care s-a amintit in paginile SSJ-ului). Cei doi studenti in cauza si-au dat demisia din Universitate. De ce oare?

Aceeasi intrebare pe care mi-o pun eu: "de ce si-au dat demisia din scoala cei doi colegi ai nostri?" au pus-o in acea vreme conducerii scolii si studentii grupei despre care vorbim. Au avut atunci curajul sa riste si sa intrebe! Nu cumva aceasta indrazneala a lor explica cel mai bine reactia domnului profesor?

E doar o intrebare. Oricine poate evalua personal daca interogatia mea este sau nu legitima. As putea sa ma intreb (si eventual sa fiu intrebat) la sfarsitul acestui articol: "Ce drept am eu sa vorbesc despre probleme care la o adica nu ma privesc in mod personal si care eventual mi-ar putea crea o sumedenie de necazuri?".

Dar la fel as putea sa ma intreb: "Ce drept am eu sa tac inaintea lui Dumnezeu si a constiintei mele, cum as putea sa raman eu insumi si sa-mi pastrez linistea interioara cand sapte semeni ai mei au trait tragedia unei asemenea traume si nimeni nu spune nimic? Si poate, ceea ce este si mai important, au trait aceasta tragedie pentru ca au avut candva curajul sa lupte pentru ceea ce ei au crezut sincer ca este drept."

...

Lista dosarelor SSJ:

· Dosar SSJ nr. 01 - Care sunt morile noastre de vant? (iluzii si deziluzii)
·
Dosar SSJ nr. 02 - Holograf exclusi din UE
·
Dosar SSJ nr. 03 - Amintiri din lagarul comunist (prima parte)
·
Dosar SSJ nr. 04 - 11 septembrie 2001 New York
·
Dosar SSJ nr. 05 – Sarbatoarea Iasului – Sf. Parascheva - act religios sau balci moldovenesc?
·
Dosar SSJ nr. 06 – Dragoste / Eros / Erotic
·
Dosar SSJ nr. 07 - Student la anul 2000
·
Dosar SSJ nr. 08 – 21/22 decembrie 1989 / Ole / ole / ole / Ceausescu nu mai e
·
Dosar SSJ nr. 09 - A fost odata SSJ...
·
Dosar SSJ nr. 10 - Romancele trudesc de sarbatori?
·
Dosar SSJ nr. 11 - Despre barfa
·
Dosar SSJ nr. 12 - Emigrare sau exil interior?
·
Dosar SSJ nr. 13 - Amintiri din lagarul comunist (ultima parte).
·
Dosar SSJ nr. 14 – Pastorul / vila si piscina
·
Dosar SSJ nr. 15 - Librarie si carti
·
Dosar SSJ nr. 16 - Despre cersit si cersatori
·
Dosar SSJ nr. 17 - Sarbatoarea Pastelui
·
Dosar SSJ nr. 18 - Despre fragmentare / regionalizare / provincialism
·
Dosar SSJ nr. 19 – Radiourile Evanghelice (Micul Samaritean)
·
Dosar SSJ nr. 20 - Libertatea de expresie
·
Dosar SSJ nr. 21 - Cei sapte ani de-acasa
·
Dosar SSJ nr. 22 - Libera la mare...
·
Dosar SSJ nr. 23 - Destin / Fatalitate / Noroc
·
Dosar SSJ nr. 24 - Daca prostia ar durea?
·
Dosar SSJ nr. 25 - Hai liberare
·
Dosar SSJ nr. 26 - Singuratate in doi
·
Dosar SSJ nr. 27 - Biserica si lumea
·
Dosar SSJ nr. 28 - Ce sunt pocaitii?
·
Dosar SSJ nr. 29 - Pocaitii si cultura
·
Dosar SSJ nr. 30 - (Ultimul dosar)



Niciun comentariu: