The Salt Street Journal nr. 72



Saptamanal de cuvinte proaspete

Nr.72 / 3 Septembrie 2000, Iasi - Romania

La realizarea acestui numar au participat: Eugen Grigoroscuta, Danut Jemna, Dorin Popa & Danut Manastireanu, Marius Cruceru, Dan Gheorghiu, Lena Grigoroscuta, Adrian George, Mitica Ghitea, Nicoleta Salcudean, Ionatan Pirosca.

Cuprins: Editorial, Prima stire, Cugetari privind Evanghelia dupa Matei, Reflectii scripturale, Exercitii de intelegere, De la competens la competent..., Intersectii, Trandafiri din Saron, A inceput scoala, Scrisoare din America, O alta scrisoare..., Jurnal de tabara..., ...Ionatane, Curier & Posta redactiei, Epilog, Informatii subscribe / unsubscribe.

Eugen Grigoroscuta



Editorial

De ce ultimul editorial? De ce sa-l scriu eu? Pentru ca m-a rugat Eduard, si nu-l pot refuza, asa cum refuz sa cred ca este ultimul numar, ca dispare SSJ. Sper ca e doar o vacanta de, sa zicem, o luna de zile. Era necesara? Categoric, da. Poate chiar trebuia mai de mult. De un an si jumatate tinerii acestia din Iasi (toata aprecierea mea pentru ei!) FAC un alt fel de presa fara nici un sprijin, doar cu incurajari si sfaturi (ce actual este boierul, partenerul de discutii al lui mos Ion Roata), fara nici o baza materiala, fara nimic... Doar cu inima, mintea si vointa lor! Au fost, e adevarat, si vorbe bune, aprecieri obiective, unele de peste mari si tari, care s-au constituit intr-un stimulent pentru tanara echipa. Dar... poate mai trebuia si altceva! Semnificativ este faptul ca, in primavara, pentru deplasarea la Conferinta redactorilor crestini organizata de EEMTI la Baile Felix, au fost sponsorizati de un om pe care ei nu-l cunosc! Minunat gest, dar altii, chiar din anturajul lor, colaboratori chiar, nu au nimic de spus? Au fost realizari mari - si nu doar prin munca lor de pionierat - framantari, nopti nedormite, au fost si deziluzii, infrangeri poate, dar au luat totul de la capat. Au facut si greseli, pe care au incercat sa le indrepte, au primit si reprosuri, motivate uneori de timpul necesar "descarcarii" revistei din cutia postala. Toti redactorii au muncit cu pasiune, corectorii si-au adus si ei aportul lor, iar cei care trimiteau revista efectiv, lucrau noaptea, atunci cand... impulsurile telefonice sunt mai ieftine. Aceleasi sincere aprecieri si pentru colaboratori, in special pentru Dan Gheorghiu, in mod deosebit pentru aparitia si mentinerea suplimentului SSJ, "Album de suflet".

Dupa necesara vacanta, ii astept cu idei noi, mai motivati, mai dornici sa ofere calitate in ceea ce fac.

Succes si Dumnezeu sa le binecuvanteze efortul si sacrificiul!


(Grafica cu care s-a editat acest numar. Grafica: Aretta Bazdara)

Tinerete fara batranete si viata fara de moarte!



Prima stire

Aici se termina prima parte a povestii noastre; daca Dumnezeu va ingadui, ne vom reintalni in data de 1 octombrie 2000, daca nu, atunci e bine sa ne despartim si sa ne luam ramas bun increzatori in ocrotirea Sa. Noi am crezut ca frumusetea poate salva lumea, astazi stim ca nu a fost o amagire.

Danut Jemna



Cugetari privind Evanghelia dupa Matei (LII)

Ucenicii lui Christos sunt introdusi intr-o viata noua, intr-o lume noua. Asta nu inseamna iesirea cu totul din lume. Mai intai este vorba de o iesire din lume, de o dezlegare, de o dezradacinare ca apoi sa continue o viata in aceasta lume, dar in alte coordonate.

Innoirea nu se poate face intr-o matrice veche, intr-o structura invechita si care nu mai poate fi de folos. Asta nu inseamna ca un sistem religios nu e bun sau ca nu trebuie sa postesti, sa ai sarbatori etc. Christos spune ca intai omul trebuie sa suporte o transfigurare, trebuie sa se aseze intr-o ordine noua, intr-o structura fiintiala noua si apoi celelalte vor fi facute din aceasta perspectiva. Nu poti face lucruri noi, fapte, semne, nu poti trai o viata provocatoare spre viata decat intr-un cadru fiintial nou.

Se vede ca nici postul, nici practica religioasa, nici implinirea tuturor preceptelor nu puteau oferi omului decat o implinire vremelnica. Toate acestea erau facute pentru ca trebuia. Isus arata insa ca primeaza altceva, celelalte venind mai pe urma. Era semnificativ pentru ucenici ca Christos era cu ei, ca ei erau in jurul lui Christos, asta era esential. Aici se poticneau multi. Christos centra lucrurile pe Sine. Era esential sa fii cu El, sa-L accepti, sa crezi in El.


(textul acesta se poate citi integral in "Danut Jemna" - Cugetari privind Evanghelia dupa Matei)

Eugen Grigoroscuta



Reflectii scripturale

Nefericita intamplarea din viata imparatului David, relatata in 2 Samuel 11 si 12. A fost momentul cand de fapt, dupa apogeu, incepe coborarea pentru David. Episodul este prea cunoscut pentru a insista pe componenta sa istorica. Mult mai sugestiva mi se pare partea aplicativa.

Incomparabil mai dramatica decat fapta este pronuntarea sentintei si, paradoxal, apare cu atat mai dura cu cat este rostita de cel ce urma sa o suporte. Nu comentez adulterul, urmat de crima, urmat de... de... Totul se subordoneaza principiului biblic: "Ce seamana omul, aceea va si secera." Profetul Natan ii prezinta imparatului faptele, care nici nu asteapta sa i se spuna despre cine este vorba, sau sa i se ceara o parere. Decide imediat: bogatul hapsan este vrednic de moarte; si era, intr-adevar! Gestul sau ilogic si lipsit de moralitate atrage cumplita sentinta: tu esti acela! De tine este vorba, imparate! De 30 de secole citesc oamenii relatarea lui Samuel, si reactiile majoritatii nu s-au schimbat prea mult. Exagerez? N-as crede! Nu e mare diferenta intre a lua singurul mijloc de trai al unui om (mieluseaua din text) cand dispui de o turma intreaga si a lua o suma de bani, care oricum nu se cuvine celui ce castiga mult, mult mai mult. Si de la cine? De la cineva pentru care respectiva suma, desi mica - sa zicem 9$ - reprezinta enorm. Exemplele pot continua. Toti stim principiul: "Cei ce au nu se indura sa dea". Dar Biblia domina istoria si oamenii: "Ce seamana omul, aceea va si secera." In orice domeniu, in orice detaliu, Dumnezeu este Judecator drept.

David si-a pecetluit propria soarta: "Sa dea patru miei pentru fapta sa"; si a dat patru copii. Tulburator! Cu sabia amonitilor a incercat sa-si mascheze fapta, sabia a facut sa curga mult sange in casa regala.

E adevarat, traim sub har; altfel se discuta faptele, deciziile, dar ceea ce ramane este adevarul biblic: "Ce seamana omul, aceea va si secera!" Evident, mai tarziu si mai mult decat a semanat.


(recomandam a se vedea "Eugen Grigoroscuta - Galeriile de reflectii scripturale")

Exercitii de intelegere XXVII

Dialog intre Dorin Popa si Danut Manastireanu / Radio Nord-Est Iasi / Decembrie 1999



Dorin Popa

Colegiul Richard Wurmbrand este singura scoala privata din Iasi?



Danut Manastireanu

Mai sunt si alte scoli, dar nu de acest nivel. Exista niste gradinite si citeva scoli postliceale, dar o scoala de acest nivel nu mai exista. Si cred ca este una dintre putinele scoli private din tara care in mod explicit isi fundamenteaza efortul pedagogic pe principiile crestine.

Dorin Popa: Stiu ca ati intampinat mari piedici in a o infiinta.

Danut Manastireanu: Este adevarat. In definitiv orice lucru nou starneste reactii, si vreau sa va spun ca in acest caz au existat piedici care tin de o anumita mentalitate inca prevalenta in societatea romaneasca. Noi ne laudam ca romanul este o fiinta foarte toleranta. Eu vreau sa va spun, ca membru al unei minoritati, ca romanii sunt extrem de intoleranti mai ales in perspectiva religioasa.

Dorin Popa: Si eu, dupa ce am mers in strainatate, vad din perspectiva laica ca suntem intoleranti. Daca travesez pe culoarea rosie a semaforului in Canada sau in Statele Unite, si se apropie o masina, imi face semn sa continui. In plus, omul imi zambeste. Ori daca traversez aici, ma injura de nu ma vad. Si pot sa travesez si pe verde, ca tot ma injura. Cum sa fim noi toleranti? Asta e o minciuna.

Danut Manastireanu: Ne facem de fapt iluzii. Este suficient sa ne uitam la talk show-urile de la televiziune sau de la radio si vedem ca oamenii nu pot dialoga, nu se pot contrazice cu eleganta.

Dorin Popa: Sigur, Marius Tuca este un exemplu de intoleranta.

Danut Manastireanu: Daca e sa continuam lista, cred ca mai stam pana la sfarsitul emisiunii si nu o terminam. Este o tragedie.

Dorin Popa: Vad ca spuneti lucrurile pe fata, ma mir la cat sunteti de fin si de afabil in viata de zi cu zi. Ma mira ca spuneti lucrurile atat de dur. Dar probabil ca sunteti intr-adevar atat de contrariat de prea lunga vreme, si nu le mai tolerati la randul dumneavoastra.

Danut Manastireanu: Stiti ce se intampla? Eu cred ca avem o teribila capacitate de autoinselare, ca popor vorbesc. Pe de alta parte ne inselam in mod constient pe noi insine ca indivizi. Daca continuam in stilul acesta, nu avem pur si simplu nici un viitor. Romania se indreapta politic inspre Europa, dar ca mentalitate se afla inca in Asia.


(textul integral in “Exercitii de intelegere”)

Marius Cruceru



De la competens la competent, o perspectiva asupra autoritatii si competentei in lumina unei lecturi asupra Predicilor lui Augustin

Exercitiu de analiza asupra semnificatiilor cuvintului "competens" in predicile lui Augustin (VII)

Augustin s-a ferit sa aduca cu orice pret in Biserica atit de necesara aristocratie la acea vreme pentru puterea politica si economica pe care ar fi adaugat-o bisericii in expansiune fara a o fi confruntat intii cu lipsa de cunoastere si autoritate in cele spirituale. Sa fi invatat de la Ambrosius asta care i-a refuzat imparatului Theodosius intrarea in biserica . Ce puternica infruntare intre autoritatea lumii si cea a Bisericii, ce lectie despre competenta de a glasui in numele unei comunitati care reprezinta Puterea! Tabloul lui Vandyck surprinde atit de bine tensiunea dintre cele doua specii de competente, de autoritati: halebarda opusa sceptrului episcopal, laurii imparatului impotriva mitrei lui Ambrosius, barba sobra episcopului , semn al autoritatii si intelepciunii, fata de grimasa incruntata lui Theodosius, cele doua grupuri de personaje pe linga un copil in haine de slujitor de altar cu zimbet inocent, de partea lui Ambrosius, si ciinele contorsionat, de partea imparatului, surprins intr-o pozitie inclinata, umilita in fata staturii impunatoare a episcopului. Poate putem invata de la Augustin felul in care acesta s-a raportat la guvernatorul Volusianus. Constient ca reprezinta puterea Imparatiei ceresti, o autoritate care nu se negociaza la tarabele unde se imparte puterea lumii, fara complexe in lumea aristocratiei romane, Augustin incearca sa imparta Evanghelia si celor care erau personaje principale pe scena istoriei la acea vreme. Chiar daca au trecut douazeci si patru de ani de presiuni si de corespondenta intensa, chiar daca Volusianus s-a convertit cind nu a mai putut fi de folos bisericii din punct de vedere politic, s-a convertit totusi pe patul de moarte, fara a i se face concesii pentru ceea ce era din punct de vedere politic, ca persona, ci pentru ceea ce reprezenta ca persoana.


(textul integral in “Marius Cruceru - Exercitiu de analiza asupra semnificatiilor cuvintului ‘competens’...”)

Eugen Grigoroscuta



Intersectii

15001,15002

Ma gandeam in toamna lui '96 cine o fi specialistul numarul 15000 din cei anuntati de presedinte. Nu am aflat si e putin probabil sa aflu vreodata pentru ca, desi sublim, este inexistent. Iata insa ca apar urmatorii - dincolo de cei inregimentati in perioada respectiva in CDR.

Acum, in vara anului 2000, liberalii propun pentru Cotroceni un fost prim-ministru, iar taranistii sustin un independent. Asta este! S-a epuizat rezerva de valori - specialistii si a fost necesar sa apara altii. Problema, asa cum o percep eu, este noua. Daca pana acum, in general un candidat de marca tragea in sus si partidul care il propulsase, acum probabil va fi invers. De ce? Pentru ca romanul de rand, de care puterea isi aduce aminte o data la 1400 de zile(?!), cand va introduce votul sau in urna, va gandi simplu: Stolojan? Om capabil, valoare incontestabila, dar pe cine are in spate? Cu liberalii ne-am lamurit! Aceeasi logica va fi aplicata probabil si domnului Isarescu. Degeaba e baiat simpatic, valoare in domeniul sau. Votandu-l pe el, indirect dau votul meu taranistilor. Si nu merita. De ce? Exista o mie de argumente, dintre care aleg doar unul: este 1 septembrie, incepe scoala, dar cum? Cati copii nu vor merge anul acesta in clasa a I-a (si nu doar) pentru ca parintii nu-si permit luxul de a-i trimite la scoala? Este crima ce se petrece cu invatamantul din Romania!! Dezinteres (pasam scolile primariilor!), hotie (examenele de capacitate si de Bac), pentru a nu mai aminti de statutul si salarizarea cadrelor didactice. Stiti cumva cine pastoreste invatamantul din Romania? Mai sunt necesare alte argumente?

Imi pare rau pentru cei doi domni, dar numele le sunt folosite de niste oameni care nu stiu sa piarda elegant, care nu au capacitatea sa-si recunoasca greselile, care incearca sa indrepte ceva. Este tarziu! Prea tarziu!

Si atunci? Apare 15003 sau un 1 intr-un alt sistem de valori?


(recomandam a se vedea "arhiva de aur" – Eugen Grigoroscuta si "Intersectii")

Dan Gheorghiu

Trandafiri din Saron

as trage umbra dupa mine
in roua zorilor
dar nu se cade decat in tacere
sa-si bea iertarea fiul pierzator,
din colina - ca inviere


(poeziile "Trandafiri din Saron" pot fi citite in "arhiva de aur" - Dan Gheorghiu)

Lena Grigoroscuta



A inceput scoala!

1 septembrie... inceput de luna, inceput de toamna, inceput de scoala... Pentru intaia oara, dupa 12 ani, inceputul scolii in Romania nu a insemnat si pentru mine inceputul unui nou an scolar: nu am mai primit nici un orar, nu am mai completat liste cu manuale, nu am mai asteptat nerabdatoare sa aflu daca voi avea colegi sau profesori noi. Si totusi a fost o zi speciala in viata mea: dimineata am fost la scoala unde am absolvit ciclul gimnazial, am revazut cei mai dragi profesori, care m-au intampinat cu dragoste si mi-au amintit de acei ani frumosi. Mi-am indreptat apoi pasii spre liceul in care am invatat in ultimii patru ani: din nou profesori dragi, dar ceva mai reci, mai rezervati, desi bucurosi si emotionati de intalnire; poate ca era prea scurt timpul de la Bac incoace.

Cu oarecare nostalgie am pornit spre Universitate - unde voi invata cel putin patru ani de acum inainte. Urma sa-mi depun diploma de Bac si sa inchei un contract de studii. Dar... surpriza! Accesul in Universitate era interzis pentru ca in interior se desfasurau niste examene. Acea usa inchisa - la propriu - parea sa ascunda in spate o lume rece si neprimitoare. Pentru o clipa am simtit ca locul meu nu e acolo si atunci mi-am dat seama ca ceva s-a schimbat in viata mea: nu mai sunt ce am fost 12 ani - eleva. Nu am putut sa rostesc decat: "Multumesc, Doamne ca m-ai ajutat pana aici!"

A inceput scoala pentru unii, iar eu ma intreb daca a trecut cea mai frumoasa perioada - a liceului - asa cum spun cei mai multi, sau daca viata frumoasa abia incepe, asa cum a afirmat un student. Oricare ar fi raspunsul - si cred ca nu este pentru toti acelasi - traiesc cu convingerea ca intreaga viata a unui crestin este frumoasa pentru ca exista Cineva Care nu e niciodata respingator, neprimitor si lipsit de dragoste, si acesta este Tatal meu.

Mult succes in noul an scolar elevilor ce se numara printre cititorii revistei!


(acest text se poate citi in “arhiva de aur” – Lena Grigoroscuta)

Adrian George

Scrisoare din America

Stimata redactie,

Acum citeva saptamini v-am scris despre "Left Behind" si am avut citeva schimburi de scrisori cu domnul Manastireanu si chiar cu un cititor ale carui pareri mi-au dat curaj ca sentimentul de demnitate nu este socotit o piesa de mobila. Pentru aceasta oportunitate in a-mi publica scrisoarea si mai apoi in a-mi raspunde, va multumesc din nou foarte mult.

Recent am discutat cu preotul Gheorghe Calciu, un mai vechi prieten de-al meu, iar acum citeva zile am fost vizitati aici in America de catre preotul Galeriu cu care am discutat referitor la jignirea adusa de cei doi scriitori americani poporului roman prin faptul ca in cartea lor (Left Behind) anticristul este desemnat a fi roman.

Citind insa acest numar am fost extrem de bucuros sa constat ca o anume doamna ori domnisoara pe nume Cristina Fratu din Chicago, imi scrie referitor la rindurile ce mi-au fost publicate de revista dumneavoastra - bucuria a fost insa de scurta durata. Citind rindurile acesteia am constatat ca mi se comunica niste adrese de "web" in legatura cu cartea "Left Behind" drept pentru care ii multumesc (aceste adrese le-am luat cu ceva timp in urma chiar din cartile respective, insa scriitorii cu pricina nu pot fi contatctati).

Putin mai in josul rindurilor Cristinei Fratu apare nedumerirea si gustul amar ce l-am simtit atunci cind spune ca "Ar fi nemaipomenit daca ar putea sa fie traduse in romaneste pentru ca sint niste carti excelente. That's all." Oare rindurile mele sa nu fi fost clare? Oare domnul Manastireanu sa-mi fa raspuns in virtutea unei inertii ce ar friza cu diplomatia?

Bravos natiune! As dori sa stiu de la domnia sa de ce aceste carti sint considerate a fi "excelente". Nu sint eu in masura sa analizez din punct de vedere literar cartea respectiva, unde dinsa aduce elogii insa infantilismul lor cit si speculatia pina la epuizare a subiectului in a cersi parca audienta nu le face onoare.

Noi romanii, in marea majoritate, nu intram in librarii numai cind afara ploua. Avem valori incontestabile in literatura cum de altfel mai toate natiile lumii au, si de aceea a incerca sa se spuna despre aceste carti ca sint "excelente" este o distanta mare. Nu doresc sa vorbesc poate necuvenit de "Left Behind" doar pentru faptul ca am fost desemnati de domnii scriitori in a fi lacasul anticristului, ba chiar acesta sa fie roman adevarat, din Cluj purtind numele de Nicolae Carpathian.

Oare doamna (domnisoara) Cristina Fratu sa nu fi fost lezata de nominalizarea facuta de scriitorii americani? Anticrist, Romania, roman. Oare sa nu fi simtit ca demnitatea noastra de roman a fost calcata in picioare de respectivii scriitori? Oare sa nu fi simtit faptul ca are o importanta in a fi un popor religios inca cu mult timp inainte de fi descoperita America? Nu ma erijez in nu stiu ce mare patriot dar citindu-l pe Petre Tutea, marele filozof, am trait cu emotie cuvintele spuse de domnia sa unde aminteste ca nu el a avut onoarea sa sufere pentru poporul roman ci tara i-a dat aceasta sansa. Dar acela a fost Petre Tutea...

Imi pare teribil de rau ca atitudinea mea nu a fost pe deplin inteleasa. Eu personal ma rog ca aceste carti (Left Behind) sa nu fie traduse in romaneste. Nu cred ca cineva de acolo ar avea nevoie de ele. As dori mai multe traduceri in engleza a citorva scriitori romani ca de exemplu: Emil Cioran, Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu, Nae Ionescu, Vasile Voiculescu, Pamfil Seicaru, parintele Staniloae, Bujor Nedelcovici, Galeriu, Nichita, Gyr etc. ca mai apoi Eminescu.

Mi-as dori din tot sufletul ca aceasta scrisoare sa scoata in evidenta faptul ca am fost gresit cind am incercat a o "judeca" pe Cristina Fratu referitor la rindurile ce mi le-a adresat.

Va las cu bine si pe curind. Sper ca Dumnezeu sa ne ajute cu lumina LUI.


(recomandam a se vedea si “Left Behind – O corespondenta intre cititorii revistei despre aceasta carte")

Mitica Ghitea

O alta scrisoare...

Am urmarit discutiile si parerile despre volumul Nicolae, al treilea din seria celor scrise de LaHaye si Jenkins, care il descriu pe antichrist asa cum va fi si se va comporta el cand va aparea pe scena lumii, dupa parerea autorilor. Asemanarea cu Nicolae Ceausescu, in ce priveste caracterul si metodele de lucru, nu sunt exagerate in carte. E mentionat (Nicolae Ceausescu, n.r.) ca fiind din Romania, ca ar fi ajuns in Fruntea Natiunilor Unite si a devenit dictatorul lumii. S-a afirmat ca :"... ar trebui sa nu toleram... cand suntem atacati in ceea ce avem poate cel mai scump si anume credinta", dar autorii cartii nu pomenesc nimic de credinta romanilor. Putem oare echivala purtarea lui Nicolae Carpathia (Ceausescu) cu credinta romanilor? Personal nu am observat, dupa citirea volumului, o atacare a credintei noastre faptul de a folosi numele Nicolae, nume ales de autori, caci stim ca Nicolae Ceausescu a cautat sa distruga credinta romanilor, nefiind in nici un fel exponentul ei pozitiv, ci din contra, exemplul profund negativ, meritand rangul dat de autori ca antichrist. Toata lumea stie cine a fost "nic ceau" si a-i lua apararea, e un nonsens.

Pe de alta parte pot sa spun ca m-am simtit flatat - ca roman - ca suntem bagati in seama si macar astfel, toata lumea care a citit volumul Nicolae va sti unde este Romania, Carpatii, Cluj etc., disipandu-se cat de cat ignoranta crasa a americanilor.
Nu stiu daca impulsul de intoleranta inflamatorie ce se flutura ca o cruciada impotriva atacatorilor "a ceea ce avem poate cel mai scump si anume credinta" va fi inteles de americani, deoarece nu exista o justificare clara, bazata pe elemente scoase din roman, care sa atace pe "impostori" ca defaimand credinta.

Poate folosirea denumirii de Carpathia, aluzie la muntii Carpati din Romania, a trezit dorinta "sa le scriem acelor nerusinati" dar ma indoiesc ca ati auzit despre arabi ca ar fi trimis o echipa de teroristi sa-i distruga pe autorii cartii pentruca au folosit ca centru, capitala a lui Antichrist, denumirea de New Babylon, oras pe care Irak-ul l-a aparat cu indarjire cand americanii l-au bombardat in razboiul de acum cativa ani.

Mai bine s-ar folosi aceleasi bune intentii de aparare a Romaniei, impotriva defaimarii noastre ca regiune din lume, mistica, obscurantista, oculta, pagana, astfel cum este prezentata Romania, in fiecare an, toamna, prin miliardele de dolari ce se castiga din vanzarea obiectelor expuse la sarbatoarea Haloween, folosind Transilvania ca leaganul lui Dracula, vampirul setos de sange. Filme, costume, masti, jocuri video, carti si fel de fel de articole legate de Dracula sunt diseminate ca o plaga pe obrazul crestin al Transilvaniei Carpatilor Romanesti si de care nimeni nu se ofenseaza.

In fiecare an, la sarbatorea satanica a Haloween-ului, care e la sfarsitul lui octombrie, Dracula e in fruntea incasarilor.

Iata ce ofenseaza, in adevar, credinta romanilor si prestigiul nostru ca natiune.


(recomandam a se vedea si “Left Behind – O corespondenta intre cititorii revistei despre aceasta carte")

Nicoleta Salcudean
membru al echipei Timo Teams din Medias



Jurnal de tabara

IERI

"Un rau iesea din Eden si uda gradina si de acolo se impartea si se
facea patru brate..."

(Geneza 2:10-14)

AZI

Alegerea profesiei

daca plantam flori
ele pot fi smulse,
scuipate sau...
calcate in picioare
in schimb,
daca le ingropam,
niciunul din aceste lucruri
nu se va intampla.
Numai ca
trebuie sa decidem
daca vrem sa fim gradinari
sau gropari.

(Beate Rosner)

AZI-MAINE

Sa visam cu Dumnezeu si... sa traim visele cu El! Sa cream impreuna cu El! Sa mergem ca un rau si sa hranim pe cei flamanzi si insetati. Aceasta e viziunea noastra.

- O retea de grupuri de studiu biblic inductiv, care au ca scop implicarea si slujirea. Oameni care studiaza Biblia pentru a fi schimbati, pentru ca doar oameni schimbati pot aduce o schimbare in societate.
- Tabara Iosua organizata in fiecare an, care cuprinde si o saptamana de misiune in tara sau in afara ei, pentru a invata sa fim ucenici ai lui Hristos, pentru a pune in practica ceea ce invatam.
- Intalniri periodice cu toate grupurile pentru interactiune in cadrul retelei, partasie, rugaciune etc.
- Scoala de Interpretare Biblica oferita de Timo Teams celor care vor sa puna patru luni deoparte pentru apropiere de Cuvant, transformare, si de asemenea aplicare a principiilor lui Dumnezeu. Seminarii oferite de Timo Teams, care prezinta metoda inductiva de studiu biblic.
- Revista "Scrisorile Vii": un instrument de comunicare pentru tinerii crestini interesati in teme legate de perspectiva crestina asupra lumii.

ORA 13.00

"Ai grija sa nu aluneci. Santul acesta a fost sapat aseara si a plouat intre timp. Asa, incet, tine-te de zid. Nu pe acolo!!! Pe aici se intra. Aici va fi sala de mese, iar acolo bucataria. Ieri s-a pus cimentul. Scandurile de aici sunt pentru podeaua de la etaj.

...Baietii... canta cand lucreaza. Sunt din grupul din Bazna si au venit sa ne ajute. Sunt aici de doua saptamani; sunt fantastici! Uite-l si pe Florin. El coordoneaza echipa de muncitori. Laura e "pe traseu" - ea e soferul nostru in perioada asta, si sunt foarte multe drumuri de facut.

Ai grija la urcat. Scarile nu sunt montate inca. Oooo, e mult praf aici!
Acestia sunt muncitorii profesionisti - instalatori- angajati de proprietar.
Ea e Loredana din grupul din Targu Mures - a venit sa ne ajute. Hai sa coboram sa vedem daca au venit si ceilalti. Nicoleta se ocupa de comunicarea cu studentii, cu grupurile, a fost plecata pentru doua zile la Cluj. Florin Mihaly e plecat la Sibiu sa incheie niste contracte. Dar, la pranz ne intalnim toti aici, mancam impreuna, dupa care avem un timp de lauda si inchinare.

El e Reinhard, liderul nostru. Sta de vorba cu un inginer. Sotia lui, Birgit face planificarea pentru saptamana viitoare. Micutii Eric si Ines sunt acasa cu Svenia care ii ingrijeste.

A, uite, a venit si Beta de la cumparaturi. Ea coordoneaza munca la bucatarie. Ghita e bucatarul sef, Marta si Laura Duca (Bazna) il ajuta. Marta si Ghita vor fi studenti la SIB.

Florina nu mananca cu noi azi, e la Bucuresti cu ceva hartii de rezolvat. Ei, ce zici? Asta e casa pe care vrem sa o inchiriem pentru scoala si pentru celelalte activitati TT pentru urmatorii ani. Speram sa fie gata la timp. Ce parere ai?"

"Si gradina? Florile? Unde sunt gradinarii?" " Tocmai..."

MAINE

Din discursul unui gradinar: Singurele flori care raman, sunt sufletele oamenilor...


(textul acesta se poate citi si in “Nicoleta Salcudean – Timo Teams”)

Ionatan Pirosca



... Ionatane

si cum in fum cuvintele trecute din aripi dau zadarnic, din ecou
as vrea sa ies, cu sunetele-mi multe, sa ma pronunte numele-mi din nou.
sa treaca-n fum cuvintele si ele si mana de miresme ce le umple
Tu pune-mi, Doamne, inima cu vele pe marile tacerii sa triumfe.


(integrala textelor "Ionatane" se pot citi in "Ionatan Pirosca - Galeriile de poezii 'Ionatane'")

Curier & Posta redactiei

Cea mai buna dovada ca nu ne-am amagit este faptul ca acest numar a fost scris in intregime de colaboratorii nostrii, si acceptati ca pentru epilog sa scriem:

Epilog: Alina, Aretta, Daniel, Eduard, Ionutz, Mircea

Pentru subscribe, unsubscribe, scrieti la adresa: (...) - trimiteti adresa si in functie de ce solicitati - o vom copia in / sterge din - banca de date. Indiferent de varianta, va multumeste:

The Salt Street Journal

Alina Simion
Aretta Bazdara
Daniel Grigoroscuta
Eduard Orasanu (redactor sef)
Ionut Apostu (redactor sef – adjunct)
M. P.
Sabina Dodan

"Frumusetea va salva lumea!" F. M. Dostoievski
iar frumusetea este
HRISTOS

Niciun comentariu: