The Salt Street Journal nr. 122



Curajul de a lupta cu morile de vant

Nr. 122 / 10 Decembrie 2001, Iasi - Romania

La realizarea acestui numar au participat: Chris, Ovidiu Mitrofan, Anca Sinea, Liviu Bocaneala, Catalin Lata, Adi Calbajos, Radu Rosu (CONTRAST), Claudius, Robert Martiniuc

Quo Vadis 2001
Festival de muzica crestina contemporana


(Grafica cu care s-a editat acest numar. Grafica: Aretta Bazdara)

Cuprins: Jurnal de festival, Dialog cu... Ovidiu Mitrofan, Jurnal de festival (II), Dialog cu... Anca Sinea, Jurnal de festival (III), Dialog cu... Liviu Bocaneala, Jurnal de festival (IV), Dialog cu... Catalin Lata, Jurnal de festival (V), Dialog cu... Adi Calbajos, Jurnal de festival (VI), Dialog cu... Radu Rosu, Jurnal de festival (VII), Dialog cu... Claudius, Jurnal de festival (VIII), SSJ va recomanda, Drept la replica, Din numerele viitoare, Curier & Posta redactiei, Epilog, Informatii subscribe / unsubscribe.

Jurnal de festival

Prima zi (pregatirile):
Volum, reglaje, boxe. “Nu uitati bonul de masa!”, “Nu uitati sa va inscrieti!”. Zambete, noi cunostinte, haine fistichii. Din nou, lumini, ritm, microfoane…

Chris



(foto: arhiva SSJ)

(deschiderea festivalului):

Acum haideti sa continuam cu o rugaciune pentru Romania. Adica “Binecuvanteaza Doamne, Romania, binecuvanteaza tara mea, vino cu putere, vino cu trezire, te rugam Isus, ai mila de ea”. V-as ruga sa va ridicati in picioare, sa cantam impreuna. Noua, opt, sapte, sase, merge? Merge!

Dialog cu...

Ovidiu Mitrofan
(Ovidiu a sustinut un micro-recital in prima seara a festivalului)



(foto: internet)

SSJ: Vorbeste-mi putin despre albumul tau.

Ovidiu Mitrofan: Albumul meu s-a nascut de-a lungul a mai multor ani, sunt adunate acolo rugaciuni, momente de intimitate cu Dumnezu. Fiecare cantare s-a nascut de la un moment de partasie cu Dumnezeu. Si de ce am zis ca pe parcursul a mai multor ani, unele piese sunt din vremea cand eram in liceu, framantarile acelui tanar care sta intre lume si Dumnezeu, intre intrebari si raspunsuri, pana la piesele maturitatii mele, le-as numi asa, ultima fiind compusa anul trecut, in ultimul an de facultate.

SSJ: Este greu sa scoti un album?

Ovidiu Mitrofan: Depinde, daca vrei sa scoti un album bun (ziceau cei de la studio odata, unii scot un album la cativa ani, iar altii cateva albume pe an), sa scoti un album bun e greu. Muncesti foarte mult. De multe ori zi si noapte cateva luni pe an. Eu am lucrat doua luni pentru acest album.

SSJ: Ce reactii ai avut dupa editarea albumului?

Ovidiu Mitrofan: Albumul ce reactii a avut?

SSJ: Simti ca ti-a schimbat putin viata, ai devenit un om cunoscut?

Ovidiu Mitrofan: Da, bineinteles, vrand, nevrand se intampla. Dar nu cred ca eu am crescut in ochii mei, poate asta era in anii de liceu cand apaream pe la agape si intalniri de tineret pentru a canta. Dar lucrurile se schimba pe masura ce cresti. Si nu ma refer la cresterea fizica, ci la maturitatea spirituala. Simt nevoia sa fac la modul cel mai real tot ceea ce fac, si cantarile si tot. Uite, in seara asta stateam pe banca si ma uitam la tot ce se intampla aici, la vacarmul din sala, si am zis o rugaciune: “Doamne, daca sunt aici in seara asta spune ceva prin piesele mele, spune ceva prin cantarile mele, nu numai galagie si sunet nedeslusit”.

SSJ: Cata galagie a fost?

Ovidiu Mitrofan: Marea contributie la aceasta a avut-o sala...

SSJ: De unde nevoia aceasta de galagie?

Ovidiu Mitrofan: Nu cred ca e nevoie de galagie, cred ca pe deoparte galagia exprima interiorul oamenilor, iar pe de alta parte exprima societatea in care oamenii nu mai au timp sa se opreasca. Ma uitam in sala si ma gandeam: de ce nu se opresc, de ce nu asculta? E adevarat, la unele piese nici nu au avut ce asculta. Aici a fost un minus al acestei seri, minus pe care intodeauna il pun in muzica cand orchestratia acopera vocile, mesajul. Se pierde sensul, ori muzica trebuie sa fie un mobil pentru mesaj.

SSJ: Exista muzica buna sau rea, crestina sau necrestina?

Ovidiu Mitrofan: Muzica crestina, muzica rea si buna. E adevarat, muzica pe care o fac oamenii pe planeta asta este buna sau rea, dar cred ca putem face o distinctie si intre muzica crestina si cea necrestina. Ce inseamna cuvantul “crestin”? Inseamna urmas al lui Hristos. Poate fi muzica buna sau rea, dar care sa nu aiba nimic in comun cu Hristos, care nu spune nimic despre Hristos, care nu-L proclama.

SSJ: Crezi ca zgomotul ascunde talentul?

Ovidiu Mitrofan: Posibil, uite la asta nu m-am gandit niciodata.

SSJ: Ultima intrebare, unde este Iosif Sava?

Ovidiu Mitrofan: Pentru multi Iosif Sava nu mai spune nimic, si aceasta e pacat, e pacat ca tinerii nu asculta multa muzica de valoare.

SSJ: Multumim!

Jurnal de festival (II)

Prima zi (la masa):

Am onoarea sa ma asez la masa langa Ligia Ratiu, cred ca este cea mai potrivita in postura de presedinte a juriului. In fata mea stau cei de la superba si cu desavarsire anonima trupa “PUBLIC”. Aflu preferintele muzicale ale unuia dintre ei, necunoscuti pentru mine, nu stiu cum sarim la Steinhardt. Nu a auzit de el, nici de Ada Milea. PUBLIC va participa la concursul de interpretare.

Dialog cu...

Anca Sinea (Sibiu)
(Anca a participat la concursul de interpretare - a cistigat locul I)



(foto: internet)

SSJ: Daca vrei sa te prezinti.

Anca Sinea: Sunt Anca, sunt din Sibiu, sunt in eleva clasa a XI-a, am 17 ani. Imi place sa cant, este pasiunea mea. Imi place sa slujesc pe Domnul prin cantare. Merg la biserica baptista din Sibiu, unde sunt membra, biserica “Betania”.

SSJ: Ce aduce nou muzica ta?

Anca Sinea: Ce aduce muzica mea nou, pai mesajul transmis de Domnul Isus, si de fapt acest mesaj nu e chiar atat de nou.

SSJ: Cum ai simtit publicul?

Anca Sinea: Publicul mi-a placut, a fost o atmosfera deosebita si placuta, m-am simtit in mijlocul salii si nu in fata ei.

SSJ: Ce-ti spune tie termenul talent?

Anca Sinea: Talentul este un dar de la Domnul.

SSJ: Ai talent?

Anca Sinea: Da, am talent! Sunt o fiinta foarte ambitioasa, autoritara, si daca nu sunt ma gandesc sa ma educ in aceasta privinta.

SSJ: Ai spus in concurs ca vrei sa urmezi Stiintele Politice; politica este locul taramurilor miscatoare.

Anca Sinea: Politica, ca un pamant miscator are nevoie de piloni tari.

SSJ: Cum se devine un “pilon tare“?

Anca Sinea: Prin putere spirituala.

SSJ: In Parlament era si poetul Ioan Alexandru, a fost invins de “sacali”.

Anca Sinea: Merita incercarea, iar daca Domnul e de partea noastra…

SSJ: Crezi ca vei castiga concursul?

Anca Sinea: Nu m-am gandit la asta, adica iti trece prin minte asa ceva, dar nu m-am gandit la asta in mod special. Am vazut ca sunt voci foarte bune, interpreti mai buni decat mine.

SSJ: Ai auzit de Ada Milea?

Anca Sinea: Nu, nu!

SSJ: Multumim!

Jurnal de festival (III)

Prima zi (intrunirea juriului)

Aproape ca nu cunosc pe nimeni, in plus aproape toti stiu cu adevarat muzica. Criteriile de evaluare stabilite raman: profunzimea mesajului, calitatea vocii, dictia. Ma incumet sa propun si naturaletea, mi se replica: “as putea sa surad”, puteti surade, zic in sinea mea, dar eu fug de impostura si nu de timiditate.

Dialog cu...

Liviu Bocaneala
(Liviu a sustinut un micro-recital in prima seara a festivalului)



(foto: arhiva SSJ)

SSJ: Muzica crestina romaneasca e in criza?

Liviu Bocaneala: Da, cred ca este o criza in muzica romaneasca cu mesaj crestin (mi-e nu-mi place sa folosesc termenul de muzica crestina romaneasca), tu esti jurnalist, da?

SSJ: Da.

Liviu Bocaneala: Si eu am studiat jurnalismul si nu pot sa vorbesc despre jurnalist sau jurnalism crestin, e jurnalism bun sau prost, asadar e muzica buna, ori proasta. Suntem intr-o criza de muzica buna, si practic muzica buna ce inseamna, o muzica care trece prin tot felul de filtre, incep sa ma gandesc repede ce ar insemna filtrele astea. In primul rand depinde de unde vine muzica. Eu sunt prin creatie un om (sau hai sa vorbesc la modul general: omenirea), o persoana perfecta care acum este in cautarea perfectiunii pierdute prin cadere. Cred ca muzica a fost o muzica perfecta, si acum tot ceea ce facem, chiar si acest festival, inseamna o cautare de muzica adevarata. Nu zic muzica buna, corecta, nu zic muzica lenta, spun muzica adevarata.

SSJ: Voi rosti un nume si anume Iosif Sava; ce-ti spune?

Liviu Bocaneala: Iosif Sava? Ha, ha! Mie imi spune ceva, dar hai sa ne uitam in jur, sunt multi liceeni, probabil ca lor nu le mai spune nimic. Iosif Sava, un iubitor de muzica adevarata! Uite, Traian Dorz, marele Traian Dorz, se intamplau anumite cenacluri si el mergea acolo. Si el fiind batran, si el fiind poetul, un poet cu “P “mare, le spunea celor care scriau versuri: “Cititi mult, fratilor si nu numai Scriptura!”. Auzind ca un om ca el a spus asta am zis: EXTRAORDINAR! prin urmare am tradus: “ascultati multa muzica, incepand cu cea clasica!”

SSJ: Bun, Iosif Sava iti spune ceva; John Lennon ce-ti spune?

Liviu Bocaneala: Este numele unui esec.

SSJ: Ha! Cum?

Liviu Bocaneala: Din punctul de vedere al vietii, si din punctul meu de vedere viata trebuie imbinata cu muzica, ori respir muzica, ori ma apuc de inginerie. Un crestin trebuie sa fie un artist. Spunea un parinte al Bisericii: “Predicati Evanghelia, daca e nevoie folosti si cuvintele!“ As aplica lucrul acesta si la muzica, cantati!

SSJ: Dar nu oricum!

Liviu Bocaneala: Dar nu oricum! Noi trebuie sa intram in armonie cu muzica noastra.

SSJ: Patapievici spune: "Daca imaginea ta e penetranta nu mai conteza cine esti, chiar daca esti fals". Ce a fost adevarat aici in seara aceasta?

Liviu Bocaneala: Au fost doua momente muzicale in toata seara, celelalte sunt niste incercari de a promova o imagine.

SSJ: Cine esti tu?

Liviu Bocaneala: Ha, ha. Am inregistrat pana acum doua albume profesioniste, le zic asa pentru ca arata bine si din punct de vedere grafic. Ultimul acum o saptamana a iesit; e proaspat, “Noapte de vis”, e un album de colinde, dar nu unul clasic. Daca il vei lua iti vei da seama singur. Am inceput sa cant pentru ca, cum sa-ti spun, muzica este pentru mine o respiratie. Mama mea canta tot timpul, stiam ca totul e OK in casa cand o auzeam pe mama facand treaba si cantand. Bunicul meu are 76 de ani, in momentul acesta, si canta armonie, o armonie simpla, dar armonie, o creeaza in timp ce canta, ca un muzician aproape, si are o voce superba. Mi se pare imposibil sa nu se lege muzica de mine in asemenea conditii. Am inceput pe la 15 ani sa scriu muzica, a fost momentul cand am invatat sa cant la chitara.

SSJ: Eu simt ca este o mica familie intre tine Chris, Claudius...

Liviu Bocaneala: Patriciu Pop, da, ai putea-o numi familie, cantam stiluri diferite, dar tocmai asta este absolut fantastic, nu vreau sa intru in competitie cu nimeni. Eu intru in competitie cu viata mea.

SSJ: Nu vorbesc de e o competitie, am sentimentul ca va simtiti singuri si...

Liviu Bocaneala: Dupa astfel de seri te simti absolut singur intr-o mare de muzica. Eu fac pledoarie pentru excelenta, dar pozitia mea este ironica, si eu fac muzica. Si atunci cand critic s-ar putea sa fiu si eu in cupla.

SSJ: Sfatul tau este ca tinerii sa asculte muzica?

Liviu Bocaneala: Da, cat mai multa muzica, incepand cu cea clasica.

SSJ: Bine, dar se poate si un fel de evolutie, eu am inceput de la Beatles si am ajuns la Chopin.

Liviu Bocaneala: Nu, trebuie sa inceapa de la lucrurile bune ca sa ajunga la cele bune. Nu poti sa incepi cu un esec ca sa ajungi la o victorie. Se poate sa treci printr-un esec ca sa ajungi la victorie. Dar nu poti sa-ti alegi tinta drept un esec. Am avut profesori extrem de buni. Uite ce mai vreau sa spun: felicitari ca se mai citesc oameni ca Patapievici la Iasi, si vreau sa zic, la Iasi inca se mai citeste, se mai asculta muzica, in alte parti mai putin.

SSJ: Moldovenii sunt contemplativi, dar saraci...

Liviu Bocaneala: Da, din pacate, dar se citeste...

SSJ: Multumim!

Jurnal de festival (IV)

(nume si adaptare)

Iata cateva nume ale celor ce fac parte din juriu: Liviu Deac, Utu Trifan, Patriciu Pop, Ioan Szasz. Sunt, dupa parerea mea profesionisti, nu-i simt partinitori, si unii sunt de-a dreptul "originali". O fata de la "organizare" ma intreaba cum ma simt, raspund ca nu m-am acomodat, priveste, nu intelege, asa ca explic, sunt un incomodabil... Cladirea arata incredibil, e curata si aerisita, bine proportionata.

Dialog cu...

Catalin Lata
(Catalin a participat la concursul de interpretare, discutia incepe de la afirmatia, "muzica crestina de tip haiduceasca")



(foto: arhiva SSJ)

Catalin Lata: Am observat ca este o lacuna, de exemplu este muzica populara care se striga, care... acum mi-am cumparat o carte de Nina Casian, "Nica fara frica", o carte banala, toate piesajele si picturile de acolo sunt facute cu oameni, se simte foloclorul, se simte nationalismul, aproape ca-ti vine sa te imbraci si tu ca el, sa-ti iei desaga, traista, un fel de Pacala. Asta e o lacuna imensa astazi cand totul este progresist, traditia nu mai conteaza, mai ales in mediul neoprotestant.

SSJ: Revenim la "haiducie".

Catalin Lata: Pe undeva asta ar insemna un mers inapoi, spre locul unde am fost invatati ca se refugiau ba unii, ba altii, ca sa reaseze dreptatea... De la muzica gen Phoenix, la termenii limbajului popular - foloclorici am incercat cateva creatii: "Haiducind ma imblanzii/Pe cararile straine/Spune-i mamei si de mine/Si ca o iubesc/Mai zi-i."

SSJ: Crezi ca vei castiga?

Catalin Lata: Eu ma simt destul de slab vis-a-vis de premiu, acum cum m-am prezentat nu ma simt in stare sa cuceresc ceva. E vorba si de prezentarea scenica, e vorba si interpretare vocala. Uneori imi aluneca vocea, nu am exercitiu. Nu am muncit suficient de mult.

SSJ: Dupa ce criterii ar trebui sa se decerneze premiile?

Catalin Lata: Cred ca juriul are criterii variate. A fost prezentarea coregrafica, cred ca va conta si cred ca asa se va castiga. Tinuta, a fost cineva cu niste cizmulite rosii, asa care nu... pe urma cineva c-un tic pe scena, isi aranja tot timpul puloverul. Pe urma e vorba de voce, poate glisandourile din voce, cand vocea urca si coboara. Uite, eu nu am stiut ca asa bine se vede din afara pe scena, si atat de prost de pe scena in afara...

SSJ: Multumim!

Jurnal de festival (V)

(la 12:00 noaptea si a doua zi)

Chris ma conduce pana la scara blocului, nu stiu de unde gaseste resurse. E frig, e obosit, a fost doar prima zi, ii spun, gata, acum somn si iar somn. A doua zi la ora 15:00 ne intalnim in usa bisericii, am intarziat la masa, de fapt am pierdut-o. Chris, ingrijorat si matern spune: "De ce n-ai venit la masa?", ca un copil certat ridic din umeri...

Dialog cu...

Adi Calbajos (Cluj)
(Adi a participat la concursul de compozitie si a cistigat premiul I; el face parte din trupa Impotriva Curentului)

Adi Calbajos: In orchestra bisericii mele am invatat sa cant la chitara, am invatat sa ma acompaniez si sa cant cu vocea.

SSJ: Este greu sa compui?

Adi Calbajos: Melodiile vin foarte usor in minte, probabil pentru ca folosesc mult chitara, cant mult la ea. Pornesc de la ceva ce este in viata mea.

SSJ: Cum reusesti sa eviti plagiatul?

Adi Calbajos: Ha, acum nu stiu, eu zic ca melodiile sunt originale, dar cu siguranta au influente, nu stiu; pur si simplu cant ce-i in mine.

SSJ: Stilul tau este cel ce l-am vazut in seara aceasta, linistit, meditativ?

Adi Calbajos: CD-ul pe care l-am scos impreuna c-un prieten, suntem trupa Impotriva Curentului, e diferit. Mai aproape de inima mea este ce a fost in seara asta.

SSJ: Ieri vorbeam cu Liviu Bocaniala, el spunea ca muzica trebuie sa fie adevarata, tu ce zici?

Adi Calbajos: Eu cred ca muzica si textul trebuie sa evidentieze Cuvantul lui Dumnezeu, asta e adevarul pana la urma.

SSJ: De ce ai venit la concurs? Ai un CD aparut, esti cumva cunoscut.

Adi Calbajos: CD-ul nu e personal, e cu trupa. Am venit, am spus asta unor prieteni, sa-L slavesc pe Domnul prin ce mi-a dat El. Am vazut aici multe talente, un potential extraordinar, cred ca daca fiecare va sluji pe Dumnezeu prin ce are asta va avea un impact deosebit fata de necrestini.

SSJ: Vei face o cariera din muzica?

Adi Calbajos: Acum chiar nu stiu, sunt la o rascruce, nu ma gandesc s-o las balta, dimpotriva. Caut sa vad ce vrea Dumnezeu sa fac.

SSJ: Impotriva Curentului are ceva in comun cu Contrast?

Adi Calbajos: Nu stiu, suntem buni prieteni. Totusi, stiluri diferite.

SSJ: Multumim!

Jurnal de festival (VI)

(ziua a doua, stiu primele locuri)

La concursul de interpretare primul loc l-a obtinut, ei bine Anca Sinea, fata careia am avut inspiratia sa-i iau un interviu. Inca nu stie si nu pot sa-i spun. Cred ca merita pe deplin. Locul doi si trei: Ana Maria Puscas si Crista Capusan. Numele celorlalti participanti: Ruben Capalnean, Felicia Mihaela Moisa, Paul Muresan, Simona Giurgiu, Catalin Lata, Lidia Lazau, Ovidiu Mesesan, Simbolic, Betuel Muraru.

(ziua a doua, la standuri)

Pe o masuta sunt multe felicitari de Craciun, ele sunt realizate de adolescentii de la Scoala Duminicala a bisericii locale. Ma apropii, ma dovedesc a fi un "client" dificil, cusurgiu, nemultumit, ba ca sunt scumpe, ba ca se putea si mai bine. Dupa 20 de minute cumpar, tinerii rasufla usurati, dar eu spun: "Vreau chitanta", ei raman siderati: "De unde vine omul acesta?'

La standul de casete si CD-uri, intreb: "Ce caseta s-a cerut cel mai mult?", "Cumparati?", "Nu, vreau doar sa stiu", "Dar de ce vreti sa stiti?", "E secret?", "Ce s-a cerut nu am, CONTRAST, dar daca se cere asta nu inseamna ca sunt de valoare.", "Sunt de acord".

Dialog cu...

Radu Rosu & CONTRAST
(cei de la CONTRAST au avut un mic recital in seara de compozitie)



(foto: internet)

SSJ: L-am pornit.

Radu Rosu: OK, nu e nici o problema. Despre ciocul meu ziceau: "De ce vrei sa-l porti, esti singurul din biserica, sunt oameni care se poticnesc". Se poticnesc? Stai putin! Ce inseamna sa te poticnesti? Sa-l vezi pe ala: “Aaa! Pai nu-mi convine ca poarta cioc... " Si eu pot sa spun la randul meu: "Nu-mi convine casa pastorului, ca e mare si are trei etaje, si ma poticnesc in ea! Sa si-o darame, sa si-o lase doar c-un etaj!" Biblia ne spune ca a te poticni inseamna sa faci un lucru de care nu esti convins, constiinta te mustra si cazi in pacat pentru ca nu esti convins de ceea ce faci, nu? Asta inseamna sa te poticnesti. Am continuat sa port ciocul, rezultatul a fost ca dupa doi ani fiul pastorului a inceput sa poarte cioc!!! Pastorul meu nu a venit niciodata sa-mi spuna ceva direct, de la om la om, de la barbat la barbat, cu ghilimele, nu sunt la nivelul lui, dar ma asteptam la discutii din astea, pentru ca ma cred in stare sa port o discutie. Chestiile astea toate, adunate m-au ranit, si nu stiu ce ai vazut tu la ochii mei, dar ma consider o persoana sensibila si chiar foarte sensibila, uneori.

SSJ: Muzica voastra spune altceva, are o anumita agresivitate...

Radu Rosu: Ce ti se pare ca e diferit?

SSJ: Nu este o muzica de apartament.

Radu Rosu: In viziunea ta nu este o muzica de apartament...

SSJ: Si nu este nici o muzica protestatara gen Bob Dylan.

Radu Rosu: Da, pentru mine muzica de apartament...

Florin Serban: Noi am pornit in ideea sa aducem ceva mai de calitate (in modul in care definim noi calitatea), in muzica crestina romaneasca, si noutatea aceasta poate avea un caracter protestatar. Daca te lupti sa iesi din canoane esti un mic rebel.

SSJ: Nu va e teama ca faceti o revolutie fara continut, voi puneti niste steaguri in mana tinerilor, dar nu ii duceti undeva, nu le dati o patrie, o constitutie.

Radu Rosu: Nu e in intentia noastra sa facem o revolutie. (revine la microfon Radu Rosu) Nu in sensul acesta o revolutie. Revolutia aceasta deja exista, dupa ce am aparut noi cu primul album, foarte multi au zis: "Uauu! De cand asteptam sa se intample asa ceva!", "De cand asteptam sa apara acest gen de muzica!".

Asta arata ca lucrurile acestea existau in inimile tinerilor, si am aparut noi. Nu stiu de ce noi primii?

Florin Serban: Patria si steagurile exista, dar oamenii cam dorm.

SSJ: Tinerii cad usor in plasa.

Radu Rosu: Aici este un mare risc, e clar ca poti manipula prin muzica. Noi indrumam pe tineri spre ceea ce credem si noi.

SSJ: Inainte de a pleca din Iasi, cineva mi-a pus muzica voastra, am zis: "Baietii acestia nu au inventat ei roata, suna ceva a PINK FLOYD, pe acolo".

Radu Rosu: Evident ca n-am inventat noi roata, noi nici nu pretindem asta. Multi ne acuza de: "Aaa! Piesa asta suna DCTalk!!!!!!!!, sau nu stiu ce", OK, am auzit chestia asta si de la Calinescu, "Nu am inventat eu Talksow-ul!!!!!!!!", au facut altii chestia asta. Noi nu incercam decat sa fim relevanti muzical. Chiar daca nu intentionam sa preluam, sa zicem pasajul acesta de la Pink Floyd, dar background-ul nostru muzical scoate la suprafata niste chestii pe care le vom imita, sa zicem asa, intre ghilimele. Avem influente. Mi se pare normal sa ai influente de la o trupa, de la un artist care te-a marcat si pe care-l asculti toata ziua.

SSJ: Esti un om echilibrat?

Radu Rosu: Imi place sa cred ca sunt, sa fiu.

SSJ: Ai indoieli, ai dileme?

Radu Rosu: Da, am uneori dileme. As vrea sa-l vad pe ala care n-are.

SSJ: Esti la varsta certitudinilor, "tot ce zboara se mananca".

Radu Rosu: Am indoieli...

SSJ: Si asupra valorii trupei CONSTRAST?

Radu Rosu: Acum depinde... Ha, ha... unde ducem intrebarea asta. Cine stabileste valoarea CONSTRAST? In primul rand eu vreau sa fiu sigur de valoarea trupei, cand eu sunt sigur, totul va decurge natural si de la sine. N-o sa-mi fac probleme de ce-o sa creada oamenii. Uite, am zis, cand n-o sa mai cant pentru Domnul (e o lucrare), in momentul acela o sa ma las. Cand o sa cred ca trupa CONSTRAST nu mai reprezinta ceva spiritual, sau din partea lui Dumnezeu, o sa ma las. Deocamdada cred foarte mult in CONSTRAST. Dumnezeu m-a aruncat in CONSTRAST, Dumnezeu ma tine in CONSTRAST. Eu mi-am asumat pretul si riscul de a fi in CONSTRAST. Prin CONSTRAST, Dumnezeu mi-a dat sens vietii, eram intr-o criza, in cea mai mare criza a vietii mele, de pana acum.

SSJ: Nu ti-e teama ca vezi in Dumnezeu un fel de lider de sindicat, sau agent de turism care-ti asigura turnee?

Radu Rosu: Daca as fi privit asa lucrurile as fi abandonat de mult.

SSJ: Cine e Dumnezeu?

Radu Rosu: Cu riscul de a fi banal, voi spune: Dumnezeu e Tatal meu! Un lider de sindicat, cum zici tu, se comporta...

SSJ: Un lider de sindicat da case la pastori...

Radu Rosu: Da, dar ii priveaza pe pastori de multe...

SSJ: Cum vei arata la 33 de ani?

Radu Rosu: 33 de ani as vrea sa ma gaseasa intr-o trupa, sa am trei, patru copii si o nevasta iubitoare…

SSJ: Multumim!

Jurnal de festival (VII)

(a trei zi - festivitatea de premiere)

Aseara festivalul s-a incheiat intr-o atmosfera confuza si tensionata. Decibelii si "modele vestimentare" sarisera la gatul nostru. Unul din pastorii bisericii Betania, desi afectat, a intervenit si a rostit de mai multe ori cuvantul echilibru. Atunci am vazut ca sunt unii care se simt prea repede victime, desi in mana lor sta toporul de calau (chitara). Chris era afectat. In masina m-a intrebat daca mai sunt, "inca mai sunt", "Edi, tu vorbesti intodeauna in versuri", dar ce nu stie el este ca si in dodii. Iata premiile pentru sectiunea creatie: pe primul loc, si inca o intuitie in privinta interviului, Adi Calbajos, pe locul doi SENSUL UNIC si Amy Capusan (s-au decernat doua premii doi), locul trei: Catalin Lata. Premiul publicului: Born Again. Cea mai buna piesa a anului: “Un cantec din inima mea”/Ovidiu Mitrofan. Cele mai bune voci ale anului: Luminita Ciuciumis si Liviu Bocaniala. CONTRAST, cel mai bun grup pop-rock. Premiul de excelenta: Chris.

Festivitatea de premiere a fost reusita, cred ca seara a repus in mintea multora perspective clare: caracter, integritate, fidelitate fata de muzica, excelenta, daruire. La despartirea de Chris i-am spus ca a doua oara nu mai vin; de ce? Sunt un om prea linistit pentru a fi pozitionat in prea mult zgomot, sunt un om siguratic pentru a fi langa prea multa lume. Am cunoscut oameni extraordinari, Claudius e unul dintre ei, sa-l auzim…

Dialog cu...

Claudius (Cluj)



(foto: arhiva "HAR")

- concluzii asupra festivalului -
(Claudius a avut un mic recital impreuna cu Patriciu Pop in ultima seara)

Claudius: Eu in primul rand am fost pe deoparte impresionat de concordanta, in unele momente, ale juriului, si pe de alta parte de flexibilitatea negocierilor. Si spun asta avand in vedere ca acum premiile sunt acordate. Bag de seama, sunt tineri, sunt voci care nu sunt multumite cu aprecierile juriului. Dar ciudat este ca aceste nemultumiri apar asupra premiilor la care juriul a avut (aproape) unanimitate. As putea sa trag doua linii, eu am mizat pe maturitatea juriului, si merg in continuare pe e mana lui. Consider despre criteriile de care s-a tinut cont ca au fost profesioniste, si juriul nu a fost influentat cu nimic. Au fost alegeri libere. Sunt multumit. Pot sa merg acasa linistit si sa ma gandesc ca premiile s-au dat pe merit. Pe de alta parte constat o mare preocupare a tinerilor pentru tehnica muzicala. Am vazut instrumentisti foare buni aici, am apreciere pentru ei, dar exista riscul de a se face din tehnica un scop in sine. Parerea mea este ca tehnica trebuie sa sluijeasca arta, muzica, literatura, grafica. E foarte bine ca baietii sa studieze si asta pana ajung super-profesionisti, dar vine momentul de maturitate cand realizezi ca mult mai important este mesajul, si mult mai importanta este partea artistica decat tehnica. Consider, ca impresie generala dupa acest festival, la impresia artistica stam mai prost, la partea tehnica avem instrumentisti, avem vocalisti. Fetele sunt cu un pas, doi inaintea baietilor, ei exceleaza ca instrumentisti.

(continuarea acestui interviu o vom publica in numarul viitor)


(textul integral in "Eduard Orasanu invita la dialog pe Claudius")

Jurnal de festival (VIII)

Apreciez echipa de pastori din biserica Betania. De ce? Mergeti si veti vedea. Apreciez truda echipei condusa de Chris, festivalul a fost bine pregatit. Multumesc Chris! Multumesc lui Oli pentru reportofon! Sunt multe de zis, dar deja cunosc patru internet-café-uri in Oradea si nu mai pot sa scriu... Iasi!



Curajul de a lupta cu morile de vant, Nr. 122 / 10 decembrie 2001, Iasi – România, Apare o data la doua saptamani

Pentru acest numar va recomandam in continuare:

Robert Martiniuc - Drept la replica

Robert Martiniuc

As vrea sa ii raspund prin intermediul dumneavoastra domnului Daniel Bud la ultima sa reactie.

Draga domnule te salut si iti multumesc pentru atentia ce ai acordat-o rindurilor mele. Ce pot sa iti spun? Ca rindurile nu erau trimise pentru publicare (asta reiesea foarte clar din mesaj), ci erau citeva considerente personale. De aici si stilul amical, lipsit de rigorile oficialului. As vrea totusi sa va raspund pe puncte in continuare:

1) Nu am vorbit atunci despre crestini si ortodoxie din bun simt. Daca moderatorul a cerut impresii despre un subiect fix, mi se pare corect sa vorbesti pe marginea acelui subiect. Daca aveti personal o problema legata de celelalte teme, cereti moderatorului sa discute in numerele viitoare aspectele ce va intereseaza. Personal, nu imi place sa bat cimpii.

2) Referitor la comunism, ramin la explicatia prezentata in punctul 1.

3) Am sa incep raspunsul la acest punct cu finalul: de unde trageti concluzia ca noi" luptam atit de aprig impotriva cultului ortodox"? Si de unde scoateti ideea ca acest cult reprezinta crestinatatea? Pentru mine ramine doar o forma de intrupare a Cuvintului. Si nu ma exprim cum e. Trebuie sa tineti cont ca incepind cu acei crestini de care vorbiti ca au plecat din Europa au continuat aici sa tina stindardul sus. Dovada ca Acea constitutie pe care au creat-o, la baza a avut tot principii crestine. Si viata statului in anii ce au urmat a fost dominata tot de principii crestine. Si au cunoscut binecuvintari inclusiv materiale pe care alte state nu le-au avut. Pentru mine asta e o dovada ca nu de crestinism au fugit ei, ci de opresiunea unei biserici tiranice. Nu o numesc care, dar ei au ramas crestini.

4) Pentru motivul invocat la numarul 1, nu ma pronunt in privinta prelatului ortodox de care vorbeati, la fel in privinta lui Ion Iliescu, a parlamentarului homosexual Y… Dar in privinta pseudocrestinismului, imi vin in minte trei texte biblice. Unul este Matei 6:21-24. Nu poti sluji la doi stapini. Sa spui ca esti crestin si sa ii sprijini pe homosexuali. Sau sa nu-l marturisesti pe Hristos ca nu e "politically Correct"… Daca iei de bun ce zice Isus in Ioan 8:12, ca El e Lumina lumii, si crezi ca e adevarat ce scrie in 1 Ioan 1, ca lumina nu poate coexista cu intunericul devine evident ca nu poti fi si crestin si sa sprijini ideologia asta noua. Poti doar sa te pacalesti ca esti un crestin ce arzi pentru Hristos si tu sa fii un pic caldut. Solutia? Cred eu ca o da tot Cartea Inteleapta in Apocalipsa 3:15, 16!!!

5) Referitor la punctul acesta, nu inteleg reactia dumneavoastra legata de libertatile in cadrul statului. Ce am spus eu e ca multumesc Domnului pentru patura de crestini de aici, pentru care Domnul inca binecuvinteaza. De multe ori sunt prezentate in Biblie cetati salvate sau al caror curs istoric s-a schimbat datorita unora care au mijlocit slujind pe genunchi perioade indelungate. Sau unora care au marturisit pocainta si credinta adevarata. Si uneori Dumnezeu a nimicit pentru necredinta sau decadere morala popoare intregi. Asa ca este cu atit mai puternic rolul nostru ca si crestini romani aici!!!

Va multumesc pentru atentia acordata.
Cu stima,
Robert M.


(recomandam a se vedea textele scrise de Robert Martiniuc si Daniel Bud publicate in “Dosar SSJ nr. 04 – 11 septembrie 2001 New York” sau revistele SSJ nr. 118 – 119)

Da muzica mai tare!



In numerele viitoare vom publica urmatoarele teme:

-22 Decembrie
- Librarie si Carti
- Mall, arta de a face cumparaturi

Pe cine promoveaza SSJ?

Pe Ionatan Pirosca, cu "Poema Iubirii" - poezii difuzate o data la zece zile prin e-mail.

Curier&Posta redactiei:

Nota redactiei pentru Ted Pope: Nimic nu este la intimplare. Totul are o anumita desfasurare, insa alegerile le facem singuri… Va asiguram ca alegerea facuta nu e rea!

Epilog: “Acela este intr-adevar sarac, care nu are nimic in plus pentru aproapele sau”

Informatii subscribe/unsubscribe

Pentru subscribe (format normal/only text/doc/zip/fara fundal) scrieti la adresa revistei, trimiteti adresa dumneavostra si, in functie de ce solicitati, o vom copia in baza respectiva de date. Pentru retragere trimiteti mesajul "unsubscribe" si va vom sterge din baza de date. Indiferent de varianta, va multumeste

The Salt Street Journal - adica:

Alina Simion
Aretta Bazdara
Daniel Grigoroscuta
Eduard Orasanu
Ionutz Apostu
Sabina Dodan
------------------------------------
Din redactia SSJ au mai facut parte:
de la numarul 1 la 21, Eugen Eremia
de la numarul 2 la 99, Mircea Paduraru
------------------------------------
Redactia poate fi contactata la: iapostu@
------------------------------------
grafica The Salt Street Journal este semnata de Aretta Bazdara
-----------------------------------
corectura: Daniel Grigoroscuta si Ionut Apostu
-----------------------------------
Responsabilitatea materialelor publicate de colaboratori revine exclusiv autorilor.
-----------------------------------
The Salt Street Journal: "tiraj" aproximativ 600 de adrese

"Frumusetea va salva lumea!"
F.M. Dostoievski

...iar frumusetea este
HRISTOS

Niciun comentariu: