Dosar SSJ nr. 10 - Romancele trudesc de sarbatori?







(SSJ - The Definitive Collection 2007)

Introducere

Imaginati-va doar femeia ca fetita ajutand-o pe mama ei la treaba, ca adolescenta impresionandu-si prietenul cu o prajitura la care s-a chinuit mult ca sa-i iasa, ca sotie gata sa-si dea barbatul gata cu ceea ce stie ea mai bine sa pregateasca, ca mama cumparand cadouri copiilor ei, ca bunica inconjurata de nepotii care stau in jurul focului asteptand sa scoata cozonacii... pentru ea viata e frumoasa oricum!

Pai cum sa fie femeia sclava sarbatorilor cand ii face placere? Si cum tot ea sa fie aceeasi sclava a acelorasi sarbatori cand nu e? Nu e pentru ca nu face nimic special, nimic in plus. Oricum daca face ceva inseamna ca-i place si facandu-i placere e fericita; si cum poate un sclav sa fie fericit? Un sclav ramane totusi o persoana subjugata unor influente fie din exterior fie din interior. Nici nu ma gandesc sa scriu despre neputinta femeilor de a se putea bucura de sarbatori la fel ca si oamenii liberi, caci nu-i asa, un sclav nu isi permite luxul de a-si ridica propria fericire la rangul de fericire suprema, asa cum cei ce subjuga sau profita de pe urma lor o pot face.

Texte scrise de: Sabina Dodan, Madalina Bulgariu, Stefania Tiriac si Aretta Bazdara

Sabina Dodan



Dincolo de efort exista si aprecieri

Sarbatorile au trecut de mult de acum, dar o intoarcere in timp nu strica nimanui. Eu zic ca sarbatorile sunt mereu un "prilej de afirmare" a femeilor. Ele muncesc mult dar de cele mai multe ori si laudele rezultatelor lor sunt pe deplin meritate. Curatenia facuta, mancarea pregatita, infrumusetarea ei in zilele de sarbatori sunt apreciate de ceilalti si deci munca depusa nu e in zadar. O femeie se va simti foarte bine cand musafirii vor lauda bucatele facute si vor aprecia curatenia casei.

Dar sarbatorile nu inseamna numai efort, ele sunt si vacanta in acelasi timp. Dupa ce se termina treaba, o femeie are timp si de ea, se rasfata si e gata sa primeasca laudele ce i se cuvin. Intalnindu-se cu alte femei, ea va povesti cu mare infocare tot ce-a pregatit si tot ce-a fost apreciat nevorbind ca despre un lucru care nu i-a facut placere. Ea are grija sa se recompenseze singura cumparandu-si un cadou sau mergand la cosmetica, coafor, sau isi pregateste o tinuta deosebita.

Dincolo de aprecierea celorlalti o femeie va simti mereu greutatea si responsabilitatea pe care o implica sarbatorile. Pe umerii ei apasa ducerea la bun sfarsit a implinirii tuturor obiectivelor, de aceea ea incepe planificarea lor din timp, existand chiar un anumit ritual: in ziua cutare fac curatenie, in ziua urmatoare mancarea, cand o sa merg la cumparaturi oare?, bradul il impodobesc intotdeauna in ajun si tot asa... orice abatere poate perturba "perfectiunea sistemului" pe care ea l-a creat. Aceste stereotipuri o subjuga si da, in aceste conditii de ritual care trebuie neaparat indeplinit, ea poate deveni o sclava a sarbatorilor. Daca nu, daca toate acestea se intampla de la sine si cu placere, nu o putem acuza de obligatii si de misiuni imposibile.

Se spune ca in general sarbatorile sunt simtite mai mult de catre femei, barbatii au de obicei o sarcina, maxim doua. Daca se afla la tara pregatesc porcul, daca sunt la oras bat covoarele sau le revine misiunea de a se targui pentru cumpararea unui brad. Restul sunt "operatiuni" strict feminine. Si pentru a nu transforma acest articol in "misiune imposibila strict feminina" voi incheia afirmand ca fara aceste sarbatori pe care o femeie trebuie sa le pregateasca cat mai bine cu putiinta, viata ei ar fi monotona, iar posibilitatile de afirmare reduse.

Sarbatorile devin pentru ea momente de dezvoltare si afirmare ca femeie, momente de placere si timp liber, momente in care viata capata pentru ea responsabilitati si valori noi. Imaginati-va doar femeia ca fetita ajutand-o pe mama ei la treaba, ca adolescenta impresionandu-si prietenul cu o prajitura la care s-a chinuit mult ca sa-i iasa, ca sotie gata sa-si dea barbatul gata cu ceea ce stie ea mai bine sa pregateasca, ca mama cumparand cadouri copiilor ei, ca bunica inconjurata de nepotii care stau in jurul focului asteptand sa scoata cozonacii... pentru ea viata e frumoasa oricum!

...

Madalina Bulgariu

Amintirea celor trecute

Decembrie... sarbatori... luna cadourilor... veselie... lume multa...

Dar inainte de toate e agitatie multa, planuri, pregatiri. Si cine nu cunoaste oare cel mai bine toate acestea, daca nu noi, femeile?

Eu personal astept sarbatorile in fiecare an cu aceeasi intensitate. Chiar daca in general nu ma prea invart prin bucatarie, cu exceptia meselor, inaintea Craciunului sunt o prezenta permanenta. Imi face o deosebita placere sa-i dau o mana de ajutor mamei mele. Deja e o traditie in familie cine taie salata Boeuf sau cine ajuta la invelitul sarmalutelor, la ornamente si alte lucruri care cer rabdare si migala. Despre cozonaci si prajituri, nici nu mai vorbesc. Cum eu sunt in general cea care le consuma, trebuie sa fiu prezenta la prepararea lor... sa ma asigur ca totul va iesi asa cum imi place mie.

Insa in spatele bucuriei si placerii se ascunde si multa oboseala. Abia de sarbatori o inteleg pe mama ca nu e usor sa stai toata ziua in bucatarie langa cratitele care fierb care mai de care pe aragaz. Pe langa bucate mai e si curatenia generala, care, in general, tot in grija femeilor cade.

Insa dupa ce totul e gata iar in casa proaspat aerisita simt mirosul de cozonaci abia scosi din cuptor, colindatorii incep sa se auda, uit de oboseala si gust sarbatorile din plin.

Dar trec atat de repede si pana la urmatoarele sarbatori ma hranesc cu amintirea celor abia trecute.

...

Stefania Tiriac

Craciunul incepe din 25

Ma doare spatele. Nu mai pot sta in picioare. Trebuie sa fac maioneza si sa tai legumele pentru ciorba. Sunt enervata ca se aglomereaza trebile si nu razbesc cu ele. Nu e inca aspirat in camera mare. Nici pe hol. Nici rabdare nu mai am. Nu ma mai intereseaza ce si cum. Vreau doar sa ma culc si sa ma trezesc. Maine dimineata. Senina. Vecina de la sase e la pat. Cu nevralgie intercostala. Pe ea au dat-o gata pregatirile.

Mai trebuie aduse prajiturile. Si tanti cofetareasa locuieste departe. E tensiune mare, as vrea sa se termine odata totul, sa ma opresc. Agitatie multa, dar inevitabila - am inceput prea tarziu. Cat voi face, atata voi face. Nu este apa calda. Presiunea la gaz e scazuta. Probabil ca si la altii e la fel.

Acum ar fi momentul sa-mi iau bucuria de pe dulap sau din vreo cutie si sa sarbatoresc. Sa ma gandesc la Darul de Craciun si sa cant cu entuziasm colinde, ca doar numai acum le cantam. Bucurie. De maine, cand ma voi trezi. Ma voi bucura ca sunt acasa cu ai mei, ca e liniste si toate se intampla domol. Ma bucuram de tot daca as fi avut timp sa-mi amintesc de sarbatoare, sa o pregatesc si pe dinauntru.

Patruzeci de zile tine postul ortodox si aduce aminte ca urmeaza ceva important - din vreme se pregateste inima pentru ca revarsarea de bucurie de la urma sa aiba izvoare. La englezi sunt 12 zile de pregatire. Daca nu e, bucuria nu se poate fabrica. O mimezi, dar mai adanca ramane, in cele din urma, tristetea neautenticului, chiar daca autoconvingerea ca totul e frumos reuseste.

...

Aretta Bazdara



Cozonac si tranzitie

Ce te faci daca din vreme in vreme te apuca nostalgia... e cam necrutator si nedrept din partea mea sa va aduc aminte cit de dulce si proaspat miroase cozonacul gata scos din cuptor, dar cu orice risc am sa incerc sa va arunc inapoi in timp cu putine saptamani. Tanta Gospodina in fiecare iarna de Craciun face cozonac. Si nimic nu e mai minunat decit sa realizezi ceva cu miinile tale pentru cei pe care ii simti aproape de inima si-ti sunt dragi.

Numai ca teribila noastra tranzitie da peste cap inuman de repede planurile gospodinei. Cu niscai bani primiti de la neamurile din strainatate, Tanta, refuza sa citeasca preturile si indrazni sa cumpere oua. Oul ajuns un lux, fara el spre paguba burtilor noastre nu se poate face cozonacul. Mancat in special de Sarbatori cozonacul e deliciul meselor festive, asa la noi in tarisoara pe linga cirnat, toba si alea, alea facute din grasutul porc care niciodata nu reuseste sa afle ce e dincolo de Anul Nou. In fiecare din noi se afla o "Tanta Gospodina", mai saraca sau mai bogata nu conteaza... se pare ca bucuria tinde a fi aceeasi. Si cred ca dincolo de framintarile acestui veac, cei pentru care gatim cu drag isi gasesc timp sa ne aprecieze si mai mult timp sa manince. Iubirea ramane un mister... la fel si femeia.

Cel mai frumos si perfect mister e misterul femeii biblice. Acolo in lumea ei, barbatul poate gasi binecuvintare, daruire si frumusete. Cred ca ea reuseste indiferent de timpuri sa ramana statornica... si "este mai de pret decit margaritarele".

...

Lista dosarelor SSJ:

· Dosar SSJ nr. 01 - Care sunt morile noastre de vant? (iluzii si deziluzii)
·
Dosar SSJ nr. 02 - Holograf exclusi din UE
·
Dosar SSJ nr. 03 - Amintiri din lagarul comunist (prima parte)
·
Dosar SSJ nr. 04 - 11 septembrie 2001 New York
·
Dosar SSJ nr. 05 – Sarbatoarea Iasului – Sf. Parascheva - act religios sau balci moldovenesc?
·
Dosar SSJ nr. 06 – Dragoste / Eros / Erotic
·
Dosar SSJ nr. 07 - Student la anul 2000
·
Dosar SSJ nr. 08 – 21/22 decembrie 1989 / Ole / ole / ole / Ceausescu nu mai e
·
Dosar SSJ nr. 09 - A fost odata SSJ...
·
Dosar SSJ nr. 10 - Romancele trudesc de sarbatori?
·
Dosar SSJ nr. 11 - Despre barfa
·
Dosar SSJ nr. 12 - Emigrare sau exil interior?
·
Dosar SSJ nr. 13 - Amintiri din lagarul comunist (ultima parte).
·
Dosar SSJ nr. 14 – Pastorul / vila si piscina
·
Dosar SSJ nr. 15 - Librarie si carti
·
Dosar SSJ nr. 16 - Despre cersit si cersatori
·
Dosar SSJ nr. 17 - Sarbatoarea Pastelui
·
Dosar SSJ nr. 18 - Despre fragmentare / regionalizare / provincialism
·
Dosar SSJ nr. 19 – Radiourile Evanghelice (Micul Samaritean)
·
Dosar SSJ nr. 20 - Libertatea de expresie
·
Dosar SSJ nr. 21 - Cei sapte ani de-acasa
·
Dosar SSJ nr. 22 - Libera la mare...
·
Dosar SSJ nr. 23 - Destin / Fatalitate / Noroc
·
Dosar SSJ nr. 24 - Daca prostia ar durea?
·
Dosar SSJ nr. 25 - Hai liberare
·
Dosar SSJ nr. 26 - Singuratate in doi
·
Dosar SSJ nr. 27 - Biserica si lumea
·
Dosar SSJ nr. 28 - Ce sunt pocaitii?
·
Dosar SSJ nr. 29 - Pocaitii si cultura
·
Dosar SSJ nr. 30 - (Ultimul dosar)

Niciun comentariu: